Astenia de primăvară nu este depresie

Astenia de primăvară “nu este o boală, ci un cumul de stări fiziologice, normale”, care apar atât la persoanele sănătoase, cât și la cele care au asociată o altă patologie.

“Este un proces de ajustare al organismului la schimbarea anotimpului. Practic, mintea și corpul nostru depun un efort considerabil pentru a se putea adapta noilor condiții de temperatură şi de luminozitate”

Conform acesteia, simptomul cel mai des întâlnit în cazul asteniei de primăvară este oboseala, care nu se justifică, nu are niciun motiv obiectiv și, de multe ori, este asociată cu cefalee sau banala durere de cap. O întâlnim frecvent și la persoanele sedentare, dar și la acele persoane care desfășoară activități solicitante, cu stres psihic și emoțional mare

Tulburările de anxietate din perioada copilăriei au consecințe negative, dificil de perceput imediat asupra stării de bine a copilului și asupra funcționării lui de zi cu zi. Una dintre cele mai evidente consecințe este limitarea exploatării noului ceea ce duce la o micșorare a zonei de confort a copilului și a familiei acestuia. Pentru a reduce starea de anxietate copilul sau adolescentul recurg la comportamente de evitare (retragere sau reasigurare) care conferă o stare de siguranță pe moment. Pe termenul lung însă, anxietatea devine din ce în ce mai intensă. Putem spune că anxietatea crește prin fiecare evitare.

Astenia de primăvară poate fi definită ca o senzație de oboseală și slăbiciune fizică, apărută la trecerea dintre anotimpuri.

În cazurile puternice de astenie de primăvară, neplăcerile se pot transforma chiar în depresie în absența tratamentului necesar. “Ieșirea din hibernare” poate fi problematică.

Cauzele asteniei de primăvară:

În perioada primăverii pot exista variații mari ale temperaturii, de 10 – 15 grade Celsius, chiar în cadrul aceleiași zile. Alimentația poate reprezenta, de asemenea, a altă cauză a apariției asteniei. Fiind foarte bogată în grăsimi și carbohidrați, alimentația pe care o avem iarna spoliază rezervele de vitamine și de minerale ale organismului

  • Femeile sunt mai predispuse la astenie de primăvară decât bărbații, deoarece cauzele acestor simptome neplăcute țin de schimbări hormonale odată cu adaptarea la vremea caldă a primăverii și la luminozitatea crescută.
  • Astenia de primăvară este legată și de alimentație, iar cazurile mai severe sunt de obicei asociate cu deficiențe de vitamine și minerale.

Simptome principale ale asteniei de primăvară:

  • problemele musculare
  • dificultăți legate de puterea de concentrare
  • starea de melancolie sau de tristețe este însoțită și de iritabilitate, de anxietate
  • intoleranță la stimuli puternici, de la luminozitate până la sunete
  • de pierderea interesului pentru activitățile care îți provoacă de obicei plăcere, inclusiv o scădere puternică a libidoului

Astenia se poate manifesta mai puternic la persoanele sedentare, iar lipsa de energie și oboseala îi afectează mai mult și pe cei care suferă de boli cronice.

  • probleme legate de alimentație, de la bulimie până la diminuarea puternică a poftei de mâncare
  • poate influența și somnul. La unele femei se manifestă prin somnolență, în timp ce altele suferă de insomnie.

 

 

Prevenire și tratament pentru astenia de primăvară

Dacă este ignorată, astenia de primăvară se poate transforma în depresie, motiv pentru care prevenirea ei este soluția cea mai bună, mai ales în cazul în care ai suferit de unele simptome și în anii trecuți. Tratamentul și modalitățile de prevenire ale acestei afecțiuni sezoniere coincid și în același timp fac parte și dintr-un stil de viață sănătos.

Exercițiile fizice și petrecerea timpului în aer liber sunt două modalități excelente de a lupta cu astenia de primăvară. Combină cele două soluții și fă cât mai multă mișcare în aer liber pentru a grăbi trecerea la o stare mai bună de spirit.

Alimentația corectă poate fi arma secretă pentru depășirea asteniei. Mănâncă fructe și legume crude, pentru a beneficia de vitamine direct de la sursă. Cafeaua, fiind un excitant, accentuează uneori simptomele, dar o poți înlocui cu ceai verde, iar hidratarea corectă, cu mai multe lichide decât bei de obicei grăbește recuperarea.

Nu orice manifestare a asteniei duce automat la depresie, așa cum astenia nu necesită în mod obligatoriu tratament medicamentos. În cazul în care starea de astenie nu este depășită, iar manifestările acesteia se acutizează, consultarea unui medic psihiatru devine absolut necesară. Stările de oboseală, iritabilitate devin tot mai accentuate și pot conduce, fără să ne dăm seama, spre o depresie. Când simptomele de astenie se transformă în gânduri negative, tot mai greu de controlat însemnă că depresia s-a instalat deja. Specialiștii vorbesc despre o frecvență mai mare de manifestare a asteniei de primăvară în rândul femeilor. De asemenea, copiii sunt predispuși la tulburări cauzate de schimbarea de anotimp.

Dacă astenia este ignorată, iar simptomele ei se prelungesc și cresc în intensitate, putem vorbi despre o depresie. La rândul ei, aceasta poate fi ușoară, medie sau severă, atunci când sunt prezente gânduri de suicid. Lucrurile devin, așadar, ceva mai complicate și necesită ajutor din partea unui specialist. Pentru a ne da seama că suferim de depresie, în primul rând este necesară prezenta unui număr de simptome care să se manifeste pe parcursul întregii zile, pe o perioadă minimă de două săptămâni.

Este prezentă dispoziția depresivă, apare tristețea intensă, ne confruntăm cu o senzație de gol, de vid interior; apoi, putem discuta de insomnie, de dispariția până la lipsa totală a interesului şi a plăcerii pentru orice activitate. Lentoarea fizică și mentală, care nu ne mai lasă să luăm decizii, este asociată cu neîncrederea în sine și neîncrederea în forțele proprii. Stima de sine este mult diminuată, apar sentimentele de inutilitate, de nesiguranță, și constatăm o pierdere a elanului vital. În depresia severă, bolnavul este incapabil să își satisfacă rolul social, iar activitatea la locul de muncă poate fi realizată numai cu eforturi deosebite.

Tratamentul include două tipuri de abordări: terapia medicamentoasă și psihoterapia. Acestea pot fi recomandate separat sau combinat, în funcție de natura depresiei. Există o gamă largă de antidepresive eficiente și sigure, cu rezultate bune, folosite în doze adecvate de-a lungul unei perioade corespunzătoare. Întreruperea prematură a tratamentului, fără acordul medicului psihiatru, poate duce la recădere.

Dacă aveți astenie de primăvară, este nevoie să faceți sport, să vă hidratați, să adoptați o alimentație corectă și sănătoasă, bogată în legume și fructe. Este nevoie și de odihnă de cel putin 7 ore de somn pe noapte, pentru refacerea organismului. Dacă cineva suferă de depresie este bine să uite de reticență și de rușinea impusă de cei din anturaj și să se adreseze unui specialist, psiholog clinician, psihoterapeut, medic psihiatru.

Important este să identificam tiparele comportamentale:

Stilul de viață pe care fiecare îl alegem încă din copilărie – în jurul vârstei de 5 ani, adică modul în care trăim, ne rezolvăm problemele și dezvoltam relațiile interumane (“un tipar generalizat de răspunsuri în majoritatea situațiilor, unic fiecărui individ”). Potrivit lui Adler, omul are patru convingeri despre stilul de viață:

  • conceptul despre sine (cine sunt)
  • sinele ideal (cine ar trebui să fiu pentru a-mi găsi locul în lume)
  • imaginea despre lume (convingerile despre ceilalți)
  • convingerile etice (codul personal de bine și rău)

Respingând încadrarea oamenilor în categorii cu caracter exclusiv, doar din rațiuni didactice, Adler a propus o tipologie formată din patru tipare ce pot domina stilul de viață în general:

  • Tipul dependent – cel care ia fără să dea înapoi. Pentru a face față dificultăților în viață trebuie să se sprijine pe cei din jur. Cantitatea de energie sau interesul social este foarte scăzut, iar în momentul în care se simte copleșit poate dezvolta tulburări psihice precum fobii, obsesii, compulsii, anxietate generalizată.
  • Tipul evitant – cel care evită contactul social, de teama eșecului sau de a fi respins. Are cel mai scăzut nivel de energie sau interes social și este predispus la psihoză.
  • Tipul conducător – caracterizat încă din copilărie de tendința de a fi dominant și agresiv. Nivelul ridicat de energie îl face să urmărească puterea personala cu orice preț. Este predispus la comportament antisocial – sadic, alcoolic, dependent de droguri, sinucigaș.
  • Tipul util social – cel sănătos, deschis și activ. Are un nivel optim de energie și interes social. Este o persoană matură, pozitivă, adaptată, grijulie cu cei din jur. Nu dorește să fie superioară celorlalți, ci dorește să-și rezolve problemele astfel încât să fie de folos și celorlalți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *