Social media și depresia la adolescente

Fără îndoială, platformele social media joacă un rol esențial în viața adolescenților: prin crearea, menținerea și extinderea cercurilor sociale ale acestora, prin dezvoltarea de abilități digitale valoroase.

Cu ce preț însă? Cine pe cine consumă?

Studii recente au arătat că adolescenții care își petrec multe ore din zi pe platformele de socializare prezintă un risc mai mare de depresie decât cei care le accesează mai rar. Alte studii arată că depresia la adolescenți are mai mult de-a face cu folosirea multor platforme social media decât cu timpul petrecut online. Ce trebuie precizat este că cercetătorii aplică încontinuu studii pe acest subiect și că până la această oră nu există studii care să ateste clar relația de cauzalitate social media – depresie, cât mai degrabă una de corelare. Astfel, corelarea există între creșterea cazurilor de depresie la tineri odată cu avansul tehnologic, accesul facil la internet și telefoane mobile și cu folosirea zilnică a rețelelor sociale.

Ce le-a adus adolescenților conectarea continuă la social media?

1. Presiunea de a se simți integrați în flux – atunci când tinerii scrolează pe rețelele sociale, ei sunt asaltați cu imagini de la concerte la care au fost prietenii lor, cu videouri de la diverse evenimente din viața celorlalți, poze și check-in-uri din diverse locuri, astfel că teama de a se simți excluși, banali este mare. Ne confruntăm cu un adevărat fenomen al fricii sau FOMO (fear of missing out). FOMO este teama de a pierde experiențe – de a te simți inadecvat, exclus, absent din propriul prezent, mânat de nevoia de a face mereu ceva.

2. Pierderea abilităților sociale – relațiile cu cei din jur au nevoie de mai mult decât niște cuvinte; comunicarea nonverbală, limbajul corpului, perceperea diverselor tonalități ale vocii sunt părți critice din puzzle-ul care ne compune ca ființe sociale. Lipsa interacțiunilor directe, reducerea comunicării numai la exprimări scrise ne sărăcesc de abilitățile sociale de care avem nevoie pentru a trăi o viață împlinită într-o societate modernă.

Aici apare primul semnal de alarmă pentru depresie, din deconectare!

“Deoarece cu cât avem mai puține interacțiuni profunde și empatice, cu atât pierdem din vedere adevăratele beneficii ale unei interacțiuni sociale”, spune Alexandra Hamlet, psiholog clinician în cadrul Child Mind Institute, USA. Cu cât legăturile sunt mai superficiale, cu atât mai deconectați ne vom simți. Iar nevoia de conectare este o nevoie reală care nu ne părăsește niciodată.

3. Cyberbullying – sau violență psihică online – de câțiva ani, expunerea online este atât de mare încât, fără prea mare efort, se pot răspândi informații false cu efecte dramatice, uneori. Tot cyberbullying este și tachinarea online continuă, excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup, postări jignitoare la adresa cuiva. Astfel, reputația unei tinere/tânăr poate fi distrusă în câteva minute; și, nu de puține ori, după un asemenea episod în care lumea (chiar dacă una virtuală) pare că se destramă, pot să apară gânduri de sinucidere în mintea persoanei supuse acestei violențe psihice online.
4. Concentrare perturbată – conectarea continuă la social media poate afecta nivelul de concentrare, durata nivelului de concentrare, precum și calitatea sarcinilor de îndeplinit (teme, proiecte ș.a. în cazul adolescenților). Psihologul Alexandra Hamlet precizează că multitasking-ul nu există: “În fond, nu poți face mai multe activități în același timp. Ce se întâmplă, de fapt, este că ne comutăm rapid atenția de la o activitate la alta. Iar asta vine cu costuri mari pentru creier”. Nivelul de concentrare scăzut și întreruperile constante duc la o prelungire a timpului alocat sarcinilor, consumând, astfel, din timpul alocat altor aspecte. Rezultatul: un mod de viață mai stresant, iritant, presărat cu nerăbdare la adresa propriei persoane și a celor din jur.

Depresia și adolescentele: sunt studii care arată că adolescentele prezintă un risc de două ori mai mare decât băieții în manifestarea simptomelor de depresie din cauza folosirii social media.

De ce? În principal din cauza folosirii mai intense a social media, care duce la o expunere mai mare la conținutul digital actual, la hărțuire online, la o percepție negativă asupra propriului corp, stimă de sine scăzută. Folosirea canalelor social media poate fi asociată cu intensificarea simptomelor de depresie prin scăderea numărului și calității interacțiunilor sociale și dezvoltarea sentimentului de singurătate.

40% dintre adolescentele care petrec mai mult de 5 ore pe zi pe platformele social media prezintă simptome de depresie, se arată într-un studiu al Universității College din Londra. Cercetătorii precizează că atâtea ore petrecute online, notificări și alerte primite la orice oră din zi și din noapte afectează calitatea somnului. Iar un somn deficitar o poate predispune pe tânără la tot felul de boli din cauza faptului că aceasta dezvoltă un sistem imunitar scăzut. Reacția este una în lanț, cu efecte la nivel fizic și psihic. Pe de altă parte, adolescentele care investesc mult timp în identitățile lor online nu primesc prea mult în schimb. Da, cu orice notificare, cu fiecare Like sau cerere de prietenie primesc o doză de dopamină (molecula plăcerii). Toate aceste comportamente pot da dependență fără a aduce vreo satisfacție reală, susținută, de durată.

O cercetare efectuată pe adolescenți a arătat că zona creierului responsabilă cu recompense și plăceri a fost deosebit de activă în momentul în care adolescenții vedeau că primesc un număr mare de like-uri la poza de profil. Aceeași zonă din creier se activează, de regulă, atunci când vedem poza cuiva drag sau când primim bani. Mai mult, experții spun că această zonă este și mai sensibilă în anii de adolescență, de aici o posibilă explicație referitoare la atracția imensă pe care social media o exercită asupra tinerilor.

Ce e de făcut?

Adolescentele au nevoie de integrare, conectare, recunoaștere, încurajare; lucruri pe care le caută, de multe ori, în locul greșit, de aici și sursa suferinței. Astfel că un prim pas ar fi redirecționarea atenției spre lumea reală, tangibilă, spre experimentare și crearea de amintiri. Apropiații pot contribui prin a se arăta disponibili dialogului, în a arăta că atunci când lucrurile devin tulburi în viața online, în lumea reală este cineva pregătit să asculte și să sprijine.

Adulții le pot încuraja pe tinere să caute acel echilibru între online-offline, recomandându-le activități care țin de dezvoltarea caracterului și a încrederii în sine; pot avea discuții sincere cu privire la avantajele și dezavantajele social media, cu privire la timpul alocat creării unei identități încropite din trenduri în detrimentul dezvoltării personalității și trăirii după propriile valori.

Îndemnurile sănătoase pentru adolescente ar fi: Dormiți suficient; Încercați să vă  deconectați telefonul de la internet noaptea; Petreceți timp cu prietenii; Faceți sport. Activitățile fizice și cele care vă aduc împlinire și satisfacție, cum ar fi practicarea unui hobby sau curiozitatea de a încerca ceva nou, vă pot ține la distanță de diverse suferințe, unele inutile.

Surse articol:

https://www.theguardian.com/society/2019/jan/04/depression-in-girls-linked-to-higher-use-of-social-media

https://www.healthline.com/health-news/why-teens-turn-to-sadfishing-on-social-media

https://adaa.org/learn-from-us/from-the-experts/blog-posts/consumer/social-media-and-teen-depression-two-go-hand

https://www.sciencenewsforstudents.org/article/social-media-doesnt-make-teens-unhappy-anxious-cyberbullying

https://www.verywellfamily.com/ways-social-media-affects-teen-mental-health-4144769

https://time.com/5650266/social-media-girls-mental-health/

https://childmind.org/article/is-social-media-use-causing-depression/

https://www.psychcongress.com/news/social-media-linked-higher-risk-depression-teen-girls

Surse foto originale:

 https://fox5sandiego.com/2019/08/14/teens-social-media-use-linked-to-less-sleep-and-exercise-study-says/

https://www.consumeraffairs.com/news/teens-social-media-use-does-not-affect-depression-study-finds-013119.html

https://www.psycom.net/social-media-depression-teens

CRISTINA GLOMNICU

Cristina Glomnicu este studentă în anul II la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Este absolventă de studii de licență și master în cadrul Departamentului de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu. Totodată, deține certificat de competențe psihopedagogice. De-a lungul timpului a scris articole pe diverse teme, printre care educație, justiție, sănătate.