Care sunt diferențele dintre anxietate și simptomele de COVID-19?

Pe măsură ce perioada de izolare se prelungește, tot mai mulți oameni se pot confrunta cu stări de anxietate. Motivele? Fie suntem îngrijorați de sănătatea noastră și a celor dragi, de faptul că, poate, am rămas fără serviciu în această perioadă sau ne confruntăm cu temeri legate de viitor. Sau toate laolaltă.

Mai mult, aflăm că unele simptome ale infectării cu această formă de coronavirus se aseamănă cu unele forme de manifestare a anxietății, ceea ce ne produce și mai multă…anxietate.

Așadar, pentru că asemănările dintre cele două pot induce frică, este bine să facem distincția dintre ele. Riscul de a le confunda este cu atât mai mare în cazul persoanelor care în această perioadă de izolare au pentru prima dată un atac de panică sau se confruntă cu stări de anxietate. Nu știu ce li se întâmplă pentru că nu sunt familiare cu simptomele.

Anxietatea și atacul de panică se simt în corp. Anxietatea declanșează un răspuns de tipul “luptă sau fugi” din partea sistemului nervos simpatic, parte a sistemului nervos care reglează multe dintre răspunsurile corpului.

Astfel, anxietatea o putem simți prin:

– creșterea ritmului cardiac

– palpitații ale inimii

– respirație accelerată, hiperventilație

– transpirație abundentă sau senzație de amorțire a mâinilor și picioarelor

– dureri în piept sau senzația de strânsoare a pieptului

– dureri musculare (din cauza contracției corpului care a primit comanda de la creier de a fi în alertă, pregătit să acționeze)

– disconfort digestiv

– senzație de gură uscată, greață, amețeli

– probleme cu somnul

Pe lângă aceste manifestări fizice, anxietatea declanșează trăiri interne de tipul: panică, frică, nervozitate, gânduri repetitive, obsesive, incontrolabile, neliniște, dificultăți de concentrare.

În ceea ce privește simptomele de COVID-19, aflăm de la specialiști că oamenii infectați prezintă, în principal, următoarele trei simptome:

– febră. În lupta cu boala, corpul se apără prin creșterea temperaturii sale cu scopul de a face mai dificilă misiunea de supraviețuire a virusului în corpul pe care l-a invadat. La rândul lor, frisoanele declanșează contracții musculare pentru a ajuta organismul să-și regleze și să-și mențină temperatura ridicată.

– dificultăți de respirație. COVID-19 cauzează infecție respiratorie.

– tuse seacă.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), simptomele COVID-19 ar mai include și dureri în corp, congestie nazală, dureri în gât și diaree. Studii mai recente arată că, în unele situații de infectare cu această formă de coronavirus, pacienții indicau o pierdere bruscă a gustului și mirosului.

Putem observa, astfel, asemănări între cum se manifestă anxietatea și care sunt simptomele de COVID-19. Dar și diferențe.

Știind cum se manifestă cele două, putem începe să ne punem întrebări pentru a elimina unul dintre scenarii:

Sunt o persoană cu un istoric de anxietate?
De cele mai multe ori, anxietatea mea provine din gânduri legate de starea mea de sănătate?
Simptomele de anxietate apar atunci când mă uit la știri, citesc despre COVID-19?

Dacă răspunsurile sunt da, în mare parte, atunci se poate aprecia că simptomele pe care le manifestăm sunt de anxietate.

Altă modalitate prin care putem face distincția între cele două este să luăm fiecare simptom pe rând, să analizăm cât mai rațional ceea ce simțim sau resimțim: sunt unele situații (rare) când anxietatea provoacă o stare febrilă, așa cum se întâmplă și în cazul infectării cu această formă de coronavirus; însă, infectarea cu acest virus provoacă și tuse seacă, lucru care nu se întâmplă în cazul simptomelor de anxietate. O altă diferență constă în faptul că strănutul sau congestia nazală apar în cazul bolii COVID-19, dar nu și în stările anxioase. De asemenea, în cazul anxietății, hiperventilația este declanșată de gânduri negative incontrolabile, de distres, stări care vin și pleacă, pe când îmbolnăvirea cu COVID-19 provoacă probleme de respirație persistente.

Dacă ne regăsim în simptomele de anxietate descrise, putem încerca anumite tehnici de autocalmare: ne putem concentra pe respirație, ne putem focusa pe obiectele, lucrurile din jurul nostru, putem număra înapoi de la 100 din trei în trei. Aceste tehnici de distragere a atenției nu vor da roade în cazul în care ne confruntăm cu boala COVID-19.

Este important să realizăm că e normal să fim îngrijorați în această perioadă, este un răspuns adaptativ la o situație complet nouă. Dar este la fel de important să fim atenți la ce ne transmite corpul nostru. Pe lângă asta, să respectăm indicațiile și recomandările autorităților locale și naționale și să apelăm la specialiștii în cauză, în funcție de evoluția stării noastre de sănătate fizică și emoțională.