De ce avem vise mai intense pe perioada pandemiei?

În perioada de izolare sau carantină, este posibil ca visele de peste noapte să fie mai intense, să pară mai reale decât de obicei: fie că scenariul din vis este despre a fi captiv într-un loc sau de a nu putea părăsi un loc, sau despre a face lucruri ilegale.

 

Acest fenomen denumit vise de pandemie a început să fie recent studiat de către două echipe diferite de cercetători, o echipă de la Universitatea Harvard din Massachusetts și o echipă din cadrul Dream Research Institute din Londra.

 

Autoarea studiului Harvard, Deirdre Leigh Barrett, precizează că respondenții au vise care au legătură directă cu noua formă de coronavirus, dar nu numai: unele vise conțin diverse metafore care fac trimitere la o invazie, cum ar fi insectele. Psihoterapeutul Matthew Bowes spune că în această perioadă, oamenii sunt predispuși să acorde o atenție mai mare viselor pe care le au; mai mult, oamenii visează mai des în vremuri de tranziție și de criză, așa cum ni se întâmplă atunci când schimbăm locul de muncă sau atunci când avem un deces în familie.

Visele au rolul de a ne ajuta să procesăm emoțiile. Zonele din creier asociate cu procesarea emoțională sunt cu 30% mai active în timpul somnului REM – adică în momentul în care somnul este mai profund și apar visele – decât atunci când persoana este trează. În același timp, zona din creier responsabilă de gândirea rațională, logică, este dezactivată pe perioada derulării visului, completează Matthew Bowes.

 

În această perioadă avem vise mai intense deoarece suntem nevoiți să procesăm mai multe stări de stres și anxietate, mult mai mult decât de obicei. Atunci când viața noastră își urmează cursul firesc, lucrurile se petrec într-o stare de normalitate, creierul nostru nu are nevoie de foarte mult timp pentru a digera informațiile. Dar atunci când ceva ieșit din tiparele normalității se petrece, creierul nostru poate apela la vise pentru a procesa informația.

 

Un alt posibil motiv pentru care visăm mai mult și mai intens? Dormim mai mult, spune Deirdre Leigh Barrett. Capacitatea de a ne aminti ce am visat este corelată cu numărul de ore dormite: în condiții normale, multe persoane se plâng de lipsa somnului, de oboseală continuă. Pandemia a venit cu această oportunitate de a recupera somnul pierdut. Cu cât somnul ne este mai lung, cu atât se prelungește perioada de visare sau somnul REM.

 

Distresul pe care îl resimțim are de-a face și cu interdicțiile, dispozițiile primite de la autorități. În acest context, nu ar fi neobișnuit ca unele vise să fie despre autorități sau despre modul de interacțiune cu diverse autorități. Astfel, unele persoane ar putea visa că sunt din nou elevi, la școală, în mediul plin de reguli și ierarhizat, de unde nu ni se permitea să plecăm atunci când voiam.

 

Un element cheie de diferențiere a visului de realitate este absența metaforelor: în vise, suntem în mijlocul acțiunii, trăim însăși metafora. Dacă în viața reală, ne exprimăm emoțiile apelând la metafore, de exemplu “Această perioadă m-a zdruncinat din temelii, visul poate fi chiar despre un cutremur sau plutire în derivă.

 

Visele constituie de mulți ani un subiect fascinant pentru oamenii de rând și, mai ales, pentru psihanaliști. Sigmund Freud considera că visele reprezintă împlinirea dorințelor. Astfel, visele pe care le avem pot semnifica tânjirea după normalitate: mulți simțim că ratăm anumite lucruri, ne e dor de viața, de rutina noastră. În timp ce visăm, informațiile la care avem acces în timpul zilei – articolele pe care le citim, știrile pe care le ascultăm, imaginile cu orașele pustii și cu rafturile goale din magazine, imprimate pe retină – sunt suprapuse peste propriile amintiri. Amintiri din trecut și realitatea curentă se împletesc în visele noastre, dând naștere la scenarii care ne neliniștesc, scenarii care ne denaturează, de exemplu, amintirea unui loc plăcut și sigur în care am trăit la un moment dat.

 

Mulți specialiști recomandă consemnarea viselor într-un jurnal. Visele se uită ușor și repede, dar prin punerea lor pe hârtie punem urmări tipare de visare, teme recurente, corelări între ce se întâmplă în timpul zilei și cât de intens este visul din timpul nopții. Poate vom avea ocazia să vedem o altă latură a noastră.

 

Oricât de stranii și intense ne-ar fi visele din această perioadă, un lucru pare să fie cert:  ele sunt un răspuns inconștient firesc la nefirescul din viețile noastre actuale.

 

 

 

Surse articol:

https://www.dazeddigital.com/science-tech/article/48725/1/why-we-are-all-having-bizarrely-vivid-dreams-in-coronavirus-quarantine

https://www.latimes.com/lifestyle/story/2020-04-07/coronavirus-quarantine-dreams

 


CRISTINA GLOMNICU
Cristina Glomnicu este studentă în anul II la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Este absolventă de studii de licență și master în cadrul Departamentului de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu. Totodată, deține certificat de competențe psihopedagogice. De-a lungul timpului a scris articole pe diverse teme, printre care educație, justiție, sănătate.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *