Pandemia și decompensarea psihologică

Pandemia de coronavirus este, în primul rând, o problemă de sănătate publică, dar în același timp este și o problemă cu implicații la nivelul sănătății psihice a oamenilor din întreaga lume. Acest lucru ne atrage atenția asupra faptului că, alături de respectarea regulilor de igienă, a măsurilor stabilite la nivel național sau local ar trebui să avem în vedere și măsuri care se adresează sănătății mentale. Anxietatea, atacurile de panică, episoadele depresive sunt tot mai frecvente în această perioadă și afectează atât persoane care anterior nu manifestau simptome ale unor tulburări psihologice, cât și persoane cu diagnostic psihiatric prezent.

Stresul asociat acestei perioade perturbă funcționarea noastră atât la nivel individual, cât și social, fiind principalul factor al fenomenului numit decompensare. Mecanismele de apărare ale unei persoane, modurile obișnuite de a face față dificultăților nu mai funcționează, ceea ce duce la degradarea progresivă a funcționării normale a individului, a sănătății mentale a acestuia sau la înrăutățirea simptomelor psihiatrice.

Cum putem să o identificăm?

O modalitate de a recunoaște decompensarea (la noi sau la cei din jur) este de a detecta o serie de mecanisme dezadaptative, dăunătoare care pot să apară în încercarea individului de a se regla emoțional:

creșterea consumului de cafeină, alcool sau dulciuri;
insomnie sau hipersomnie;
petrecerea timpului în cea mai mare parte pe dispozitivele electronice;
dispoziție iritabilă sau furioasă;
agitație, impulsivitate, ostilitate;
pierderea interesului pentru activitățile obișnuite;
stare de epuizare;
anxietate ridicată, griji excesive;
episoade frecvente de plâns;
tensiuni la nivelul mușchilor;
dureri de cap sau migrene;
pierderea poftei de mâncare sau apetit alimentar crescut.

Ce putem face în cazul decompensării?

Revenirea la starea normală de funcționare, redresarea psihică necesită înlocuirea acestor mecanisme cu metode adaptative, eficiente de reglare cum ar fi: exerciții de respirație, exerciții de relaxare musculară (ex. relaxarea progresivă Jacobson), exerciții fizice, tehnici de meditație sau mindfulness. În situațiile în care autoreglarea nu mai este posibilă iar simptomele persistă este indicat să apelăm la ajutorul specialiștilor: intervenție psihologică de specialitate sau, în anumite cazuri, suport psihiatric (la recomandarea medicului de familie sau a psihologului).

Este important să fim conștienți de posibilitatea apariției decompensării (atât la noi cât și la cei din jurul nostru), pentru a putea preveni astfel de episoade sau pentru a interveni din timp, întrucât o stare psihică bună este cea care ne ajută să avem o stare de sănătate mai bună și să putem facem față provocărilor acestei perioade.

Bibliografie:

https://dictionary.apa.org/

http://liesindisguise.com/signs-mental-health-decompensating/

RALUCA NEACȘU