Inteligența emoțională pe înțelesul tuturor

Starea generală de incertitudine în care ne-am regăsit în ultimele săptămâni a fost stimulul perfect pentru a ne îndrepta privirea înspre interior. În această perioadă am fost nevoiți să ne lăsăm cuprinși de multe emoții, plăcute și neplăcute. Am realizat că, în perioade de haos emoțional, cunoașterea de sine și capacitatea de a ne regla emoțiile nu mai sunt opționale. Am realizat că pentru a trece cu bine de această perioadă avem nevoie și de o altfel de inteligență: tumultul fizic și emoțional pe care l-am simțit nu poate fi explicat pe deplin dintr-o perspectivă pur rațională. Astfel, deschidem discuția despre inteligența emoțională (IE).

Inteligența emoțională este capacitatea de a-ți monitoriza emoțiile, de a le percepe adevărata natură, de a le eticheta, de a le diferenția, de a le înțelege sursa și, ulterior, de a folosi toate aceste informații în a lua decizii și în a ne forma comportamentele dorite.

Emoțiile sunt date. Informații valoroase care ne ajută să putem avea și întreține relații mai bune. Persoanele care nu și-au dezvoltat această abilitate au tendința de a intra mai des în conflicte, de a gestiona mai greu emoțiile negative și, în general, au parte de relații problematice. Și, poate cel mai dificil aspect, nici nu realizează de ce se întâmplă asta. Inteligența emoțională se învață, se practică. Presupune dezvoltarea unui limbaj al emoțiilor, extinderea vocabularului de la clasicele bucurie-tristețe-iubire-furie-surpriză la un vocabular extins, care să includă: tandrețea, compasiunea, dorința, euforia, atracția, satisfacția, nerăbdarea, mâhnirea, invidia, amărăciunea, nesiguranța, neliniștea și altele. Cu cât știm să identificăm și să  exprimăm mai bine emoțiile, cu atât ne dăm șansa de a proceda mai bine în situații viitoare: una este să spun “Simt rușine” (emoție disfuncțională, care blochează), alt rezultat voi avea dacă spun “Simt regret” (emoție funcțională, care îndeamnă la acțiune).

Inteligența emoțională presupune atenție la gândurile pe care le alimentăm. Gândurile, emoțiile și comportamentele noastre sunt conectate. Selectarea gândurilor utile poate avea un uriaș impact asupra intensității emoțiilor și, ulterior, asupra orientării spre comportamente mai productive. Această mică intervenție în ordinea gândurilor ne poate schimba întreaga dispoziție și maniera în care interpretăm anumite situații.

Temelia inteligenței emoționale este cunoașterea de sine sau self-awareness. Așa cum spune autorul și istoricul Yuval Noah Harari: “Cheia libertății este să te cunoști pe tine însuți…să-ți cunoști slăbiciunile și să nu permiți să fie exploatate”. Acest fel de cunoaștere presupune efortul de a săpa printre gândurile noastre, reacțiile emoționale, tendințele comportamentale. Presupune să îți pui întrebări. Presupune răbdare și timp în a te observa. Presupune să îți acorzi spațiu.

Autenticitatea este firul roșu al inteligenței emoționale. Ni se spune mereu să fim noi înșine, să fim autentici. O persoană care are inteligență emoțională vede dincolo de aceste cuvinte, devenite clișeice. Vede importanța discuțiilor sincere, chiar inconfortabile, atunci când este cazul. Nu se teme să își exprime nemulțumirile, îngrijorările, temerile. Nu se teme să se arate vulnerabilă. Precum spune autoarea Brené Brown în cartea sa, “Curajul de a fi vulnerabil”, “frica și vulnerabilitatea sunt emoții puternice. Nu le poți face să dispară când vrei. Trebuie să faci ceva cu ele”. În fapt, orice emoție poate fi valorificată și, desigur, ne transmite ceva în legătură cu noi.

Inteligența emoțională înseamnă să îți dai timp de gândire. Înseamnă să nu iei decizii pripite. Emoțiile sunt trăiri deosebit de puternice, dar și temporare, fluide ca intensitate. Atunci când ne confruntăm cu un eveniment încărcat emoțional care ne provoacă, inteligența emoțională ne permite înțelepciunea de a ne amâna reacțiile.

Inteligența emoțională se hrănește cu empatie. Presupune capacitatea și dorința de a te pune în locul celuilalt. Oamenii care și-au dezvoltat inteligența emoțională reușesc să vadă o situație și din perspectiva celuilalt și să caute explicații pentru reacțiile și comportamentele celuilalt. Empatia presupune deschidere către celălalt, curiozitate față de povestea sa.

Inteligența emoțională este o abilitate care ne este de folos în relaționarea de zi cu zi: ne ajută să evaluăm oamenii mai bine, să înțelegem pașii în dezvoltarea unor relații sănătoase, să înțelegem cum sistemul nostru de valori ne influențează modul în care percepem ce ni se întâmplă.

În final, inteligența emoțională este despre cum te așezi ca să savurezi ceea ce ți se întâmplă.

Surse articol:

https://dictionary.apa.org/emotional-intelligence

https://www.ie.edu/exponential-learning/blog/innovation/social-intelligence-vs-emotional-intelligence-making-distinction-can-help-lead/

https://www.jhsph.edu/covid-19/articles/how-to-lead-with-emotional-intelligence-in-the-time-of-covid-19.html

https://www.uab.edu/news/health/item/11204-making-your-emotions-work-for-you-and-against-covid-19

https://teameq.net/lets-get-this-right-the-importance-of-eq-emotional-intelligence-quotient-during-covid-19/

https://www.verywellmind.com/what-is-emotional-intelligence-2795423

https://positivepsychology.com/emotional-intelligence-eq/

CRISTINA GLOMNICU

Cristina Glomnicu este studentă în anul II la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Este absolventă de studii de licență și master în cadrul Departamentului de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu. Totodată, deține certificat de competențe psihopedagogice. De-a lungul timpului a scris articole pe diverse teme, printre care educație, justiție, sănătate.