Portretul terapeutului din mass-media: mituri și realități
De multe ori, portretul terapeutului din filme sau seriale TV este redat într-un mod eronat. Vorbim despre secvențele clasice din filme cu terapeutul așezat pe un fotoliu și clientul întins pe canapea. Despre secvențele în care psihoterapeutul, după două-trei schimburi de replici, îi oferă clientului său “sfatul” perfect. Sau, din contră, ne referim la secvențele în care psihoterapeutul este portretizat ca fiind o persoană incapabilă, cu mult mai multe probleme și tulburări decât clienții care vin la el în terapie.
Toate aceste scene nu redau ceea ce se întâmplă cu adevărat într-un cabinet. De la modul de așezare în cadru al celor doi, până la rolul și gradul de implicare al fiecăruia. Pentru că, în realitate, procesul terapiei este unul la care participă ambele părți: clientul și terapeutul. Și este un proces bidirecțional prin excelență: cele două părți se influențează reciproc, fiecare se aduce pe sine în acel cadru, cu experiențele sale, și trece prin diverse stări și transformări. Și clientul, și terapeutul.
Să abordăm, așadar, cele mai întâlnite mituri despre psihoterapie și ce se întâmplă, de fapt, în acel cadru terapeutic:
- Mit: psihoterapia este pentru oameni înstăriți. O gândire întâlnită frecvent în rândul oamenilor. De fapt, ședințele de psihoterapie nu sunt mai presus sau mai prejos, în materie de costuri, de un consult/tratament oftalmologic sau endocrinologic. În fapt, persoanele care pun problema în acest mod consideră că tulburarea emoțională pe care o au nu este atât de gravă încât să plătească pe cineva pentru asta. Pe de altă parte, sunt foarte mulți psihoterapeuți care țin cont de resursele financiare ale clienților săi și lucrează cu tarif flexibil, adaptat fiecăruia. Mai mult, există multe inițiative sociale, linii telefonice gratuite, decontări integrale sau parțiale ale acestor servicii de sănătate mintală. Realitate: psihoterapia este pentru toată lumea și există resurse variate pentru a avea acces la acest serviciu.
- Mit: psihoterapia este pentru oameni slabi. Să cauți ajutor după ce ți-ai epuizat propriile resurse de a fi bine este un semn de mare forță interioară. Iar astăzi, poate mai mult ca oricând, să cauți ajutor este privit cu admirație și respect. Tocmai pentru că aceste persoane au reușit să-și depășească temerile și să înfrunte vocile celor care nu cred în existența dezechilibrelor emoționale. Realitate: psihoterapia este pentru o gamă largă de tulburări și situații de viață.
- Mit: psihoterapia este doar vorbărie. Gândirea populară este de tipul: ‘Pentru ce să mă duc la psiholog, să îl plătesc să mă asculte?’. Lucrurile nu stau așa, terapia nu este un proces pasiv. Este un proces în care, pe lângă ascultare activă și validarea stărilor clientului, terapeutul și clientul identifică probleme și dorința de schimbare într-o direcție sau alta, stabilesc împreună obiective, monitorizează progresul realizat. Realitate: psihoterapia este un întreg proces, care are la bază tehnici terapeutice, efort emoțional, dialog și experiențe transformatoare. Iar psihoterapeuții au în spate ani întregi de studiu și formare profesională.
- Mit: orice terapeut mi se potrivește. De fapt, sunt multe aspecte la mijloc. Iar căutarea terapeutului potrivit situației cu care te confrunți este crucială deoarece îți poate defini încrederea în actul terapeutic. O discuție de cunoaștere, preliminară poate ajuta în acest sens. Este foarte important să simți că rezonați și să simți că terapeutul este de partea ta în acest proces. De asemenea, este important de aflat ce abordare folosește, ce fel de tulburări emoționale tratează, este deschis către teleterapie sau nu. Toate acestea sunt aspecte care vor defini reușita relației terapeutice, și nu faptul că un terapeut are cabinetul aproape de casa sau biroul tău. Realitate: alegerea terapeutului este o etapă esențială pentru buna desfășurare a procesului terapeutic.
- Mit: trebuie să fac psihoterapie ani de zile sau pentru tot restul vieții. Fiecare are ritmul său de vindecare, astfel că psihoterapia are un parcurs unic. Iar acesta este un aspect ce poate fi adus în discuție de la primele ședințe, de când terapeutul și clientul stabilesc împreună motivele terapiei și țelurile pe care le urmăresc. Sunt clienți care simt îmbunătățiri după opt ședințe, în timp ce alții resimt efectele benefice după șase luni. Realitate: scopul terapeutului nu este să te aibă drept client pentru totdeauna, ci să te ajute în co-crearea viitorului pe care ți-l dorești.
Acestea sunt doar câteva dintre miturile despre procesul terapeutic. Iar cel mai bun aliat în a le combate este psihoeducația. Să ne informăm despre ce înseamnă tulburările psihice sau emoționale, ce modificări aduc acestea în gândurile noastre (modificarea percepției realității, limitarea raționamentelor), în emoțiile noastre (limitarea la una-două emoții), în comportamentul nostru (rigidizarea acțiunilor noastre, retragerea socială).
De asemenea, să ne informăm din surse specializate despre ce este și cum decurge procesul terapeutic și despre relația psihoterapeut-client. O mare parte din rolul unui psihoterapeut este să te ajute să identifici resursele pe care le ai și la care poți apela (familie, prieteni, loc de muncă, hobby-uri, religie, grupuri de suport și altele). Pentru că odată ce își cunosc resursele, oamenii le folosesc.
Surse articol:
https://welldoing.org/article/how-are-therapists-portrayed-on-tv
https://www.psychologytoday.com/intl/blog/the-right-mindset/202005/10-common-myths-about-therapy
https://www.goodtherapy.org/blog/five-lies-clients-learn-from-media-about-therapy-0508134
https://www.apa.org/topics/psychotherapy-myths
https://www.femina.in/wellness/mental-health/5-myths-about-therapy-busted-by-a-therapist-169720.html
https://themighty.com/2017/08/therapy-myths/
https://www.youtube.com/watch?v=Ii5m8Ta1iBY&ab_channel=ScienceInsider
https://www.youtube.com/watch?v=gQ9QA7Bh55o&ab_channel=TEDxTalks
Lasă un răspuns