Despre cum suicidul nu este niciodată soluția

Sinucidere: nu este un cuvânt neutru, nu este un comportament neutru. Este un cuvânt, o tentativă, un act care trezește reacții emoționale puternice. Teamă, anxietate, negare, furie, sunt doar câteva dintre stările pe care le putem resimți atunci când auzim despre suicid.

Suicidul este un eveniment traumatizant pentru persoana în cauză (fie că vorbim de tentativă de suicid sau de actul comis până la capăt) și pentru toate persoanele care au legături și relații cu aceasta. Suicidul este un comportament profund individual, este o reacție la interacțiuni și situații stresante care au dus la consecințe negative sau consecințe percepute a fi negative.

Gândurile suicidare sau ideația suicidară se referă la gândul sau planul de a comite suicid. Gândul de suicid poate fi unul trecător sau, din contră, un plan foarte detaliat. Aceste gânduri pot să nu se finalizeze.

Gândurile suicidare sunt un simptom al unei probleme fundamentale pe care o persoană o poate avea la un moment dat.

Cauze

Ideația suicidară apare atunci când o persoană simte că nu mai este capabilă să facă față unei situații copleșitoare. O situație copleșitoare poate fi, de exemplu, moartea cuiva drag, încheierea unei relații, probleme financiare, tulburare mintală debilitantă sau probleme de sănătate. Alte persoane văd în unele situații de viață probleme fără rezolvare – abuz sexual, respingere, șomaj.

Suicidul este rezultatul disperării și al convingerii că nimic nu se va schimba. Nimic nu mai merge cum trebuie în viața ta, nu-ți mai știi locul în lume. Acest mod de a gândi, la care se adaugă convingerea că situația nu se va rezolva, determină persoana să vadă sinuciderea ca pe o soluție. Dar sinuciderea este o soluție permanentă la o problemă temporară! Trecerea timpului și perspective diferite pot schimba chiar și cele mai disperate convingeri.

Adevăruri și mituri

Aproximativ 70-75% dintre persoanele care atentează la propria viață sau își iau viața au oferit măcar un indiciu verbal sau non-verbal referitor la intenția lor, premergător actului. Cele mai comune indicii sunt o stare de deznădejde, suferință personală și convingerea că lucrurile au scăpat de sub control.

Câteva comportamente și situații care pot face persoana susceptibilă la a comite suicid:  sentimentul izolării, stres financiar, doliu, depresie severă, probleme domestice, alcoolism, un istoric de suicid în familie. Semne care arată că cineva și-a făcut deja un plan: oferirea sau donarea obiectelor personale, pierderea interesului față de orice activitate, repetarea faptului că este o povară pentru ceilalți, a-și lua rămas-bun de la prieteni și familie.

Totodată, părerea că tendințele suicidare sunt moștenite este un mit. Suicidul nu are caracteristici de ordin genetic. Despre ce poate fi vorba însă: un tipar de suicid în familie poate apărea tocmai dând crezare acestui mit. Credința în acest mit poate deschide ușa către acțiuni suicidare.

Atunci când o persoană ia în calcul sinuciderea, mintea sa nu mai are acces și nu mai reacționează la gânduri și motive raționale. În fond, omul are un instinct înnăscut spre supraviețuire. La bază, oamenii nu vor să moară, ci își doresc să nu mai simtă suferință. Și nu știu cum să o mai gestioneze. De fapt, asta fac tulburările mintale în general: îngustează perspectiva, îndepărtează resursele.

Reducerea riscului de suicid

Prevenția poate face diferența. Anumite condiții, relații bune și abilități pot fi de ajutor atunci când gândurile negre încep să acapareze mintea și sufletul. Înconjoară-te de ele, caută-le. Printre acestea se numără:

• acces la servicii de sănătate, inclusiv la servicii de sănătate mintală;
• acces la grupuri de sprijin, asistență;
• legături bune cu familia și cu comunitatea;
• abilități privind soluționarea problemelor, orientare spre soluții;
• găsirea sau căutarea unui sens în lume;

De asemenea, atunci când suferința s-a instalat treptat, treptat, apelează la câteva dintre resursele și soluțiile următoare:

• nu îți petrece noaptea singur atunci când ai gânduri suicidare – în acel moment devii susceptibil să dai crezare gândurilor negative și mincinoase;
• întrerupe legătura cu persoanele cu care ai relații negative, care te consumă;
• fă o listă a reușitelor tale pe care să o citești din când în când;
• practică mantre pozitive – declarații de reziliență: “Nimic nu durează veșnic, nici ce e bun, dar nici ce e rău”; “Și asta va trece”;
• apelează la terapie, la linii telefonice de suport emoțional, la platforme informaționale – sunt și opțiuni fără cost. Află ce te doare, ce te deranjează și încearcă să faci mici pași spre o schimbare;
• în caz de urgență, sună la 112 – ajutorul va fi în drum spre tine.

Cum ne raportăm la persoanele dragi în risc de suicid

O întâlnire sau o discuție cu o persoană cu tendințe suicidare este mereu o trăire emoționantă. Este acea teamă de a nu știi ce să faci sau de a face și spune ceva greșit. Dar un simplu și empatic “Îmi pasă de tine” îi arată persoanei două lucruri: speranță și ajutor, două ingrediente esențiale în intervenție.

Contrar opiniei generale, întrebarea “Te gândești să te sinucizi?” nu va împinge persoana să facă gestul; în schimb, va deschide calea către un dialog sincer și plin de empatie, lucru care poate acționa ca un factor descurajant față de actul suicidar.

Nu trebuie să fii un specialist în sănătate mintală pentru a preveni suicidul. Suicidul își are sursa în disperare, iar leacul pentru disperare este speranța.

Orice ai face, încearcă să nu îți pierzi speranța! Suicidul va termina totul, chiar și soluția la care nu te-ai gândit deocamdată, chiar și miracolul pe care îl așteptai.

Surse articol:

https://www.youtube.com/watch?v=n3ZkL5T5Y5M&ab_channel=Psych2Go

https://counseling.humboldt.edu/suicide-prevention

https://www.verywellmind.com/suicide-prevention-tips-1067531

https://www.medicalnewstoday.com/articles/193026#causes

https://www.apa.org/monitor/2019/03/trends-suicide

https://www.psychreg.org/suicide-not-solution-to-the-problem/

https://www.psychologytoday.com/us/blog/handy-hints-humans/201707/why-suicide-may-be-the-worst-option-all

CRISTINA GLOMNICU

Cristina Glomnicu este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Este absolventă de studii de licență și master în cadrul Departamentului de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu. Totodată, deține certificat de competențe psihopedagogice. De-a lungul timpului a scris articole pe diverse teme, printre care educație, justiție, sănătate.