Anxietatea și depresia adolescenților: urmările pandemiei
De mai bine de un an de zile, pandemia de COVID-19 înseamnă, pe lângă o teamă legată de starea de sănătate, o teamă legată de situația noastră financiară, de sănătatea noastră mintală și o teamă generală în ceea ce privește viitorul nostru.
În timp ce adulții au mai trecut, cel mai probabil, prin diverse alte situații de criză, pentru adolescenți, aceasta poate fi chiar prima din viața lor. Pandemia i-a aruncat într-o stare greu de înțeles pentru ei, lipsită de sens. De luni bune, adolescenții din viețile noastre sunt expuși zilnic la discuții aprinse despre boală, moarte, spaimă, teamă, suferință.
Restricțiile au însemnat luni întregi de cursuri și ore virtuale, izolare fizică de colegi, anularea unor evenimente importante din viața adolescenților, precum activități sportive, festivități de absolvire sau baluri. Pentru adolescenți, interacțiunile cu prietenii și colegii stau în centrul existenței lor și joacă un rol esențial în dezvoltarea lor – tocmai aceste interacțiuni au fost cele mai afectate. Cu alte cuvinte, universul adolescenților s-a micșorat.
Depresie, anxietate, suicid.
Un studiu UNICEF realizat în anul 2020 despre impactul pandemiei, având ca grup țintă adolescenți și tineri din America Latină și zona Caraibilor, a scos la iveală faptul că 46% dintre respondenți se simt mai puțin motivați să facă activități care altădată le aduceau plăcere, iar 36% dintre ei se simt mai puțin motivați să facă activități zilnice obișnuite.
Percepția adolescenților despre viitor a avut, de asemenea, de suferit, 43% dintre adolescente având o viziune pesimistă a viitorului, față de 31% dintre adolescenții băieți. Ce este important de semnalat este procentul mare de adolescenți care au simțit nevoia să ceară ajutor legat de sănătatea lor fizică și mintală, adică un procent de 70% – cu toate acestea, 40% dintre ei nu au solicitat niciun fel de ajutor.
La nivelul țării noastre, conform unui studiu al Asociației „Salvați Copiii”, unul din trei adolescenți suferă și manifestă stări de anxietate și/sau depresive. “Cineva a stins lumina care îmi deschidea fiecare pas”, mărturisește o adolescentă despre cum resimte pandemia și efectul pandemiei asupra vieții sale sufletești și asupra planurilor sale de viitor. Și mai îngrijorător este faptul că nesiguranța cu privire la prezent și la viitor i-a făcut pe adolescenți să dezvolte, inclusiv, gânduri suicidare sau o ideație față de suicid. De la începutul anului 2021, prin parteneriatul cu Serviciul de urgență 112, au fost redirecționate în helpline 158 de apeluri de la tineri, cu vârste cuprinse între 13-28 de ani, care aveau gânduri suicidare.
Conform apelurilor înregistrate în anul 2021, peste 60% dintre adolescenții cu vârste între 13-18 ani care au apelat teenline-ul depreHUB au avut nevoie de suport psiho-emoțional pentru anxietate și atacuri de panică generate de stresul post-pandemic.
Incertitudinea continuă în care trăim, schimbarea frecventă a programului zilnic, teama de a fi infectat sau de a-i infecta pe cei dragi: toate acestea, pe lângă schimbările fizice, cognitive și emoționale prin care trec adolescenții în dezvoltarea lor, îi fac vulnerabili la tulburări depresive și anxioase. Într-o perioadă în care tendința lor naturală este să fie din ce în ce mai independenți și autonomi, adolescenții se regăsesc acum captivi într-un context de neînțeles pentru ei: sunt în căutare de răspunsuri și explicații, iar adulții care altădată aveau răspunsurile potrivite, sunt acum, și ei, debusolați.
Pierderea persoanelor dragi.
În timpul pandemiie, unii adolescenți au ajuns să piardă oameni dragi din viața lor, bunici, poate chiar părinți. Iar aceste tragedii, pe lângă suferința și doliul provocate, îi expun la riscuri și mai mari de a dezvolta anxietate și depresie.
Unii adolescenți ajung să simtă sentimente intense de vină față de rudele care și-au pierdut viața din cauza virusului: vină față de felul în care le-au vorbit în ultimele lor zile de viață, vină față de comportamentul pe care l-au avut. Iar acest sentiment de vină este unul greu de dus, mai ales de unul singur.
În noul context, specialiștii vorbesc despre o suferință anticipată, adică starea de anxietate continuă pe care o resimt adolescenții în ceea ce privește teama de a se infecta, teama ca cei dragi să se infecteze, teama de a pierde oportunități de viitor. Această suferință îi poate face să se simtă lipsiți de control, să se retragă din punct de vedere social și să se simtă copleșiți din punct de vedere emoțional. De asemenea, pot simți că ceea ce se întâmplă este profund nedrept.
Sprijin pentru adolescenți
Adolescenții au nevoie de sprijin în condiții firești de viață – în contextul actual, cu atât mai mult. Din partea părinților au nevoie să primească un echilibru între comunicare continuă și spațiu personal, au nevoie de un program regulat și sănătos de somn, odihnă și exerciții fizice, au nevoie să aibă acces la specialiști în sănătate mintală în fața cărora să se deschidă sau să li se ofere acces la linii de suport emoțional dedicate lor (așa cum este helpline-ul gratuit 0374.461.461).
Vestea bună ar fi că, în situații dificile, omul își dezvoltă capacitatea de a fi rezilient – adică învață să își revină, să se recupereze odată ce este expus și depășește evenimente dificile de viață.
Mesaj pentru adolescenți: “Poate suna paradoxal, dar capacitatea de a trece peste perioade de izolare, expunerea prelungită la situații dificile și la evenimente traumatice vă vor face mai puternici. Puterea și reziliența pe care le dezvoltați chiar în aceste momente vă vor fi de folos în viitor. Suntem alături de voi și credem în voi”.
Surse articol:
– https://www.unicef.org/lac/en/impact-covid-19-mental-health-adolescents-and-youth
– https://publichealth.jhu.edu/2021/teen-mental-health-during-covid-19
– https://www.stonybrookmedicine.edu/Crowell_Dealing_with_loss_during_COVID19
CRISTINA GLOMNICU
Cristina Glomnicu este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Este absolventă de studii de licență și master în cadrul Departamentului de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu. Totodată, deține certificat de competențe psihopedagogice. De-a lungul timpului a scris articole pe diverse teme, printre care educație, justiție, sănătate.
Lasă un răspuns