Ce se întâmplă cu noi în timpul unui atac de panică?

Atacul de panică reprezintă apariția bruscă a unei frici intense, care atinge nivelul maxim de disconfort în decurs de doar câteva minute. Este o stare copleșitoare, înfricoșătoare, o stare de alertă maximă ce străbate întreg corpul.

 

Important de menționat faptul că atacul de panică nu este o tulburare mintală – el poate apărea în contextul altor tulburări mintale, precum tulburări depresive, tulburarea de stres posttraumatic, tulburări ale consumului de substanțe, dar și în cazul unor afecțiuni medicale (cardiace, respiratorii, gastrointestinale). Însă, dacă atacurile de panică sunt persistente, iar persoana în cauză trăiește cu teama debilitantă privind apariția unui nou atac de panică, atunci vorbim despre un diagnostic clinic, anume tulburarea de panică.

 

Pentru a fi încadrat drept atac de panică, cel puțin 4 dintre cele 13 simptome trebuie să fie prezente, anume:

– palpitații, bătăi puternice ale inimii;

– transpirații;

– tremor sau frisoane;

– senzația de dificultate în respirație sau sufocare;

– senzație de asfixie;

– dureri sau disconfort în piept;

– greață sau disconfort abdominal;

– senzație de amețeală, instabilitate, senzație de leșin;

– senzație de frig sau de căldură;

– senzații de amorțeală sau furnicături în corp;

– senzație de derealizare (sentimentul irealității) sau depersonalizare (detașarea de sine);

– frica de a pierde controlul sau de a “înnebuni”;

– frica de moarte.

 

Panica este, în mod tradițional, un răspuns adaptativ: ea ne semnalează prezența unui pericol, iar răspunsul nostru poate fi de tipul “luptă” sau “fugi”. Un atac de panică, însă, este prezența răspunsului în absența pericolului real!

Atacul de panică este emoția fundamentală de frică și implică modificări semnficative la nivelul creierului.

Nu toate atacurile de panică duc la dezvoltarea tulburării de panică – diferența constă în condiționalitatea, asocierea pe care o persoană o face (sau nu) între un anumit factor declanșator și atacul de panică. Se apreciază că circuitele nervoase care se formează în acest proces de învățare condiționată includ și partea din creier numită amigdala. Conform programării sale genetice, amigdala monitorizează ceea ce se întâmplă și reacționează. De regulă, amigdala eliberează hormoni de stres atunci când percepe un scenariu necunoscut sau atunci când ceva neașteptat se întâmplă.

 

Amigdala este structura din creierul nostru cu rol în procesarea multor emoții, printre care frica, agresivitatea, dar și cu rol în producerea și procesarea expresiilor faciale, în procesarea contactului vizual și a altor informații. Studii recente arată faptul că amigdala are o funcție în învățarea automată a răspunsurilor noastre la pericole, dar nu este singura structură nervoasă responsabilă de procesarea unui anumit tip de informație. Multe structuri nervoase din creierul nostru sunt implicate în răspunsurile pe care le oferim la stimulii din mediu.

 

În cazul unui atac de panică, activitatea de la nivelul creierului nostru transmite semnale intense în corp. Acestea se manifestă prin: bătăi puternice ale inimii din cauza adrenalinei care inundă corpul pentru a pune mușchii în mișcare, respirație accelerată  și sacadată pentru a inhala mai mult oxigen, simțurile se ascut. Toate aceste modificări dictate de creier corpului sunt cu scopul de a ne oferi energia necesară pentru a ne confrunta cu situația periculoasă – dar, așa cum am văzut, atacul de panică implică acest răspuns fiziologic și cognitiv intens în lipsa pericolului real. De aceea atacurile de panică ne lasă epuizați.

 

Un studiu recent a demonstrat faptul că atacurile de panică nu ar fi atât de imprevizibile: în cazul unor pacienți cu diagnostic de tulburare de panică, au fost înregistrate schimbări fiziologice cu până la 60 de minute înaintea declanșării atacului de panică. Instabilitatea fiziologică a fost înregistrată la nivelul bătăilor inimii, la nivelul respirației și în ceea ce privește transpirația. Această descoperire ar putea ajuta, în viitor, la prevenirea atacurilor de panică. Dacă știm ce se întâmplă înainte de un atac de panică, va fi mai ușor să îl prevenim.

 

Cum facem față unui atac de panică?

Atunci când avem un atac de panică, cel mai important lucru este să preluăm controlul respirației. Ne așezăm undeva sau ne sprijinim de ceva și începem să ne concentrăm pe a ne încetini respirația și pe a o echilibra. Un exercițiu de respirație este cel în care inspirăm pe nas timp de 4 secunde, ținem această respirație timp de 2 secunde, iar apoi expirăm pe gură timp de 6 secunde. Regula 4-2-6. În tot acest timp, e foarte important să avem un dialog interior în care realizăm ce ni se întâmplă, ne repetăm că nu suntem în pericol și că atacul de panică va trece din moment în moment.

 

Recomandări. Helpline. Terapie.

Tehnicile care vizează reglarea respirației sunt eficiente. La fel și metoda de a te concentra pe ceea ce este în jurul tău, aducându-te în prezent. În cazul unui diagnostic de tulburare de panică, medicamentele prescrise acționează ca un amortizor în fața stimulilor percepuți de creier.

Desigur, psihoterapia este, de asemenea, o cale de abordare și tratare a atacurilor de panică. Iar în cazul unui atac de panică în plină desfășurare, helpline-ul depreHUB este disponibil non-stop și gratuit: o linie telefonică ce oferă speranță, intervenție rapidă, identificarea și explorarea resurselor apelantului, direcționarea către un demers psihoterapeutic.

 

Atacurile de panică te pot lăsa decumpănit, obosit și pesimist cu privire la capacitatea de control a propriului corp. Însă soluții există, trebuie doar să fii îndeajuns de curajos să le cauți. Curajul nu înseamnă lipsa fricii; înseamnă să poți acționa pentru tine, în ciuda faptului că îți e teamă.

 

 

Surse articol:

https://revistacariere.ro/inspiratie/cand-vine-vorba-de-creier-nimic-nu-e-simplu/

https://www.psychiatry.org/psychiatrists/practice/dsm

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3598964/

https://www.mic.com/articles/141572/this-is-what-happens-to-your-brain-during-a-panic-attack-according-to-science

https://www.apa.org/topics/anxiety/panic-disorder

https://www.sciencedaily.com/releases/2011/07/110727122651.htm

https://www.verywellmind.com/is-panic-disorder-caused-by-a-chemical-imbalance-2583984

https://www.scientificamerican.com/article/what-happens-in-the-brain-when-we-experience/

https://rebootlivebetter.com/what-happens-inside-your-brain-during-a-panic-attack/

https://www.webmd.com/anxiety-panic/panic-attack-happening

https://www.webmd.com/anxiety-panic/features/panic-attack-isnt-cowardice

https://www.psychologytoday.com/us/blog/conquer-fear-flying/202006/how-stop-panic-attack-and-keep-it-happening-again

https://www.psychologytoday.com/us/blog/conquer-fear-flying/201907/why-we-panic

 


CRISTINA GLOMNICU
Cristina Glomnicu este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Este absolventă de studii de licență și master în cadrul Departamentului de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu. Totodată, deține certificat de competențe psihopedagogice. De-a lungul timpului a scris articole pe diverse teme, printre care educație, justiție, sănătate.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *