Cum putem ajuta pe cineva drag, diagnosticat cu tulburare de personalitate borderline
Așa cum am abordat într-un articol anterior, tulburarea de personalitate borderline (BPD) este caracterizată, în principal, de o frică intensă de a fi abandonat și de o imagine de sine distorsionată.
Se întâmplă adesea ca tulburarea de personalitate borderline să fie percepută greșit, din păcate: simptomele tulburării riscă să fie interpretate de cei din jur ca probleme de comportament sau ca pe nevoia de a primi atenție. Dar asta se întâmplă doar atunci când nu ne educăm cu privire la această tulburare. Psihoeducația devine cu atât mai importantă cu cât cineva drag nouă se confruntă cu simptomele acestei tulburări.
Dacă în articolul anterior am răspuns la câteva întrebări legate de această tulburare și cum se manifestă, în continuare vom parcurge modalitățile prin care putem fi sprijin pentru o persoană dragă nouă, diagnosticată cu tulburare de personalitate borderline.
Cea mai mare dificultate a persoanelor cu tulburare de personalitate borderline o reprezintă autoreglarea emoțională – iar emoțiilor lor sunt foarte intense, ceea ce poate conduce ușor la discuții și conflicte cu cei din jur sau chiar la abuz (psihologic, verbal sau fizic): aceste persoane pot fi autoarele abuzului sau victimele abuzului (din cauza fricii de abandon, riscă să rămână în relații nesănătoase).
Atunci când persoana cu BPD devine reactivă emoțional, aceasta poate să recurgă la tot felul de comportamente în încercarea sa de a se autoregla emoțional: chiar și la insulte și la acuzații la adresa celor din jur. Răspunsul lor instinctiv este de a se apăra, de a deveni defensivi. Pentru aceste persoane nu există diferențe între o problemă nesemnificativă și o catastrofă. În plus, le este greu să privească lucrurile din perspectiva altei persoane, fiind extrem de copleșite de ceea ce simt.
Deoarece nu putem forța pe nimeni să facă ceva, nici măcar să ceară ajutorul specializat de care are nevoie, modalitățile prin care putem ajuta pe cineva drag cu BPD sunt la nivel de comunicare, stabilirea unor limite sănătoase și stabilizarea relației cu aceasta.
Ajutăm prin a comunica eficient – și a asculta eficient. Un aspect important al BPD este acela că tulburarea denaturează mesajul pe care persoana cu acest diagnostic îl aude și denaturează mesajele pe care încearcă să le transmită. Odată ce înțelegem acest lucru și suntem mai atenți la emoția persoanei decât la cuvintele grele pe care ni le poate adresa într-un moment de criză emoțională, putem dezvolta o conexiune adevărată cu aceasta. Așadar, ascultăm fără să arătăm cu degetul și încercăm să înțelegem că ceea ce vedem și auzim sunt simptome ale tulburării, și nu un atac la persoana noastră. Dacă persoana cu BPD se va simți înțeleasă și validată, starea sa emoțională va începe să se regleze.
Totodată este foarte important să creăm un spațiu emoțional înainte de a oferi un răspuns – în mijlocul unor situații tensionate, ește ușor să ne lăsăm duși de val și să luăm lucrurile personal. De aceea, atunci când lucrurile escaladează, putem alege să ne retragem, să mergem la o plimbare pentru a ne acorda timp și a-i acorda timp și persoanei dragi să privească lucrurile mai clar; cu mențiunea că îi vom spune persoanei că vom relua discuția atunci când vom fi mai calmi.
Stabilirea unor limite de relaționare – în sprijinirea persoanei cu BPD, o cale eficientă de acțiune este aceea de a stabili împreună anumite limite. Limitele și o structură de relaționare vor ajuta persoana să facă față mai bine haosului emoțional și să preia controlul asupra impulsurilor sale. Se poate planifica, astfel, intervalul de timp petrecut împreună, momentele de comunicare la telefon sau prin mesaje (din cauza fricii de abandon, persoanele cu BPD tind să recurgă la comportamente extreme și chiar invazive în viața celorlalți); în plus, structura ajută foarte mult persoana cu BPD prin prisma predictibilității pe care i-o oferă.
În relaționarea cu o persoană cu BPD, stabilitatea înseamnă foarte mult; totodată, un aspect important este să nu facem promisiuni. Încrederea se câștigă greu și se poate pierde foarte ușor. Dacă persoana cu BPD ne-a împărtășit sentimente și gânduri profunde, sau ne-a mărturisit despre gândurile sale suicidare sau de autovătămare, trebuie să fim sincere cu aceasta și să îi mărturisim din timp că, dacă vom simți că este cazul, vom comunica aceste lucruri unui specialist. Asta deorece ne dorim să ajutăm și să intervenim în mod real la echilibrarea emoțională a persoanei, nu doar să fim martorii suferinței sale.
Nu în ultimul rând, o modalitate forte importantă de ajutorare a persoanei dragi cu BPD este încurajarea psihoterapiei – sunt abordări psihoterapeutice care vizează exact această tulburare, precum terapia dialectic-comportamentală (care se focusează pe abilități de reglare emoțională, pe îmbunătățirea relațiilor cu cei din jur, pe tehnici mindfulness) sau terapia centrată pe scheme cognitive (care abordează teama de respingere/abandon, propria autonomie, dependența de alții, limite defectuoase, impulsuri și inhibiții). Recuperarea terapeutică, pentru o persoană cu diagnostic de BPD, înseamnă mai puține izbucniri emoționale, reactivitate emoțională redusă ca intensitate, reducerea tentativelor și amenințărilor de autovătămare.
Ce să nu facem atunci când vrem să ajutăm pe cineva drag cu BPD? O greșeală ar fi să îi acordăm grijă și atenție atunci când trece printr-o criză emoțională și să ne retragem odată ce criza a trecut. Acest lucru ar ajunge să încurajeze, din neatenție, tocmai episoadele de criză și să pedepsească momentele de normalitate.
În final, este important să reținem că nu există vină sau vinovați atunci când vorbim despre tulburarea de personalitate borderline: persoana cu BPD nu alege să se comporte impulsiv sau haotic sau dăunător: comportamentul său volatil este răspunsul și expresia dezechilibrului său emoțional.
Surse articol:
– https://www.psycom.net/personality-disorders/bpd-and-relationships/
–https://www.webmd.com/mental-health/features/borderline-personality-disorder-relationship
– https://www.borderlineintheact.org.au/family-friends-and-carers/guidelines/
– https://www.choosingtherapy.com/how-to-help-someone-with-bpd/
– https://www.verywellmind.com/when-your-loved-one-is-refusing-treatment-425198
– https://strategicpsychology.com.au/caring-someone-borderline-personality-disorder/
–https://psychcentral.com/lib/how-to-help-a-loved-one-with-borderline-personality-disorder-part-1#1
CRISTINA GLOMNICU
Cristina Glomnicu este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Este absolventă de studii de licență și master în cadrul Departamentului de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu. Totodată, deține certificat de competențe psihopedagogice. De-a lungul timpului a scris articole pe diverse teme, printre care educație, justiție, sănătate.
Lasă un răspuns