Anxietatea

Tot ce trebuie să știi despre anxietate

Cu toții ajungem să fim anxioși și temători în unele situații. Acestea sunt niște emoții perfect normale și utile, care trec odată ce evenimentul care le-a produs a luat sfârșit sau îngrijorarea a dispărut. Însă, doar pentru că experimentăm anumite stări de tip anxios, nu înseamnă că suferim de o tulburare de anxietate.

Tulburarea de anxietate nu înseamnă doar frică.

În fața unui pericol iminent apare frica, acea emoție primară care te ajută să acționezi rapid. Hormonii stresului se activează, respirația devine sacadată, bătăile inimii se intensifică, iar mușchii se încordează. Întreg corpul așteaptă răspunsul tău: vei lupta sau vei fugi?

Toate sunt reacții și emoții absolut normale în fața unui pericol iminent, însă atunci când vorbim de tulburarea de anxietate lucrurile sunt diferite.

Tulburarea de anxietate:

  • este rezultatul unei amenintari sau al unui pericol imaginat;
  • este resimțită mai mult decât doar teamă, mult mai intens și pe o perioadă mai lungă de timp:
  • se concentrează pe evenimente din viitor;
  • este percepută confuz și ne face să fim excesiv de precauți, determinând corpul să rămână într-o stare continuă și epuizantă de alertă.

Dacă nu îți este foarte clar dacă ceea ce trăiești este frică sau tulburare de anxietate, îți poți face un screening rapid aici.

Când devine anxietatea o problemă.

Atunci când ne confruntăm cu situații stresante, sistemul de alarmă din creierul nostru se activează, spunându-ne că ceva este în neregulă și că trebuie să-i facem față. În acel moment, creierul nostru dorește ca situația dificilă să dispară, așa că ne face să ne simțim mai alerți, nu ne mai dă voie să ne gândim la alte lucruri și chiar pompează mai mult sânge în picioarele noastre pentru a ne ajuta să fugim. Cei mai mulți dintre noi suntem sunt adesea îngrijorați despre lucruri legate de prieteni, bani, job – și ne simțim anxioși atunci când suntem stresați, cum ar fi în timpul examenelor sau la un interviu pentru job. Dar atunci când nu ne mai aflăm într-o situație stresantă, când nu mai există un pericol real,  și cu toate acestea ne temem aproape permanent, “presimțind” că ceva rău se poate întâmpla în orice moment, când devenim disfuncționali din cauza “fricii de frică”, când ne este afectată viața familială, socială, profesională, atunci anxietatea poate deveni o problemă.

În doze mari, anxietatea devine problematică, ne afectează performanțele și ne îngreunează funcționarea.

Cele mai comune simptome ale anxietății pe care le-ai putea resimți sunt:

  • stările emoționale negative persistente: îngrijorare aparent inexplicabilă pe care nu o poți controla, neliniște, atacuri de panică;
  • dificultăți în menținerea concentrării, având un impact asupra performanței academice și profesionale;
  • pierderea interesului pentru activitățile care îți fac plăcere și evitarea anumitor contexte care îți pot crea un disconfort;
  • senzația de oboseală fără a depune un efort semnificativ;
  • pierderea apetitului, inclusiv, pentru alimentele care, în mod obișnuit, le savurezi cu plăcere;
  • simptome somatice: dureri de cap sau stomac, transpirație abundentă, tremur;
  • dificultăți în a adormi, insomnie.

 

Există, de asemenea, mai multe forme clinice de anxietate pe care le-ai putea avea:

  • tulburare obsesiv-compulsivă: repetarea unor comportamente pentru a reduce starea de anxietate, ca atunci când te speli în mod repetat pe mâini ca să nu te îmbolnăvești);
  • anxietate generalizată: acest lucru implică stare de anxietate cronică, îngrijorare și tensiune;
  • anxietate socială: starea de anxietate persistentă pe care o resimți în anumite situații sociale, cum ar fi atunci când susții un discurs în fața unei audiențe;
  • sindrom de stres post-traumatic: dacă ai trecut printr-un eveniment cu un impact negativ puternic, ai putea avea flashback-uri, coșmaruri, atacuri de panică și alte simptome;
  • tulburare de panică: panică persistentă însoțită de somatizări, cum ar fi dureri, transpirație și puls crescut.

Cum ajungem să suferim de anxietate.

Cauzele anxietății sunt multiple, diferiți factori favorizând instalarea anxietății:

  • prezența unei afecțiuni sau apariția uneia noi: în cazul în care te confrunți cu o problemă de sănătate semnificativă, atunci este o probabilitate mai ridicată să ai o stare de anxietate crescută;
  • consumul de alcool și de substanțe: acestea generează schimbări chimice la nivelul creierului și pot inhiba eliberarea hormonilor responsabili de stres și starea de bine;
  • stresul: problemele financiare, academice sau de la locul de muncă și conflictele familiale îți pot crește nivelul de anxietate;
  • un eveniment cu un impact traumatic: dacă ai crescut într-un mediu familial ostil, în care relațiile dintre membri erau dominate de ostilitate, spre exemplu, sunt șanse mai mari să ai ca tânăr adult un nivel mai ridicat de anxietate;
  • baza genetică: dacă părinții sau rudele de grad apropiat au o predispoziție la anxietate, atunci crește riscul ca și tu să dezvolți la un moment dat această afeciune. Importante sunt aici și experiențele tale de viață ori factorii de risc din mediul înconjurător.

Anxietatea în relații

Una dintre cele mai relevante cauze ale anxietății în relațiile de cuplu este presiunea partenerului de a avea experiențe sexuale. Persoanele cu anxietate mai crescută tind să cedeze mai ușor acestor insistențe pentru ca partenerul lor să nu se simtă respins sau să nu le pună la îndoială sentimentele. A rezista cererilor insistente de a avea experiențe intime este în strânsă legătură cu stimă de sine crescută și înțelegerea propriilor nevoi. Pe de altă parte, motivele pentru care partenerul are acest comportament ar putea fi frica de conflictele care ar putea apărea în relație, stima de sine scăzută și modul propriu de a-și manifesta loialitatea față de tine. Un alt motiv pentru care ai putea să te simți anxios în relația de cuplu și pentru care se fac presiuni asupra ta ar putea fi și abuzul de orice tip: emoțional, sexual, verbal sau fizic.

 

Dacă ești împreună cu o persoană cu anxietate generalizată, este de recomandat să te informezi cu privire la fenomenul psihologic, să ai răbdare și să îi respecți limitele, dar și să comunici transparent, inclusiv, să îi arăți apreciere pentru lucrurile pozitive pe care le realizează.

Anxietatea în facultate

Mutatul împreună cu un coleg și volumul mai mare de muncă pot fi provocatoare pentru tine, cel mai mare risc pentru un nivel ridicat de anxietate fiind în primul an de facultate. Pe lângă volumul mai mare de informație, stresul academic și neimplicarea în activități cresc această stare de tensiune, alături de somnul precar și însingurarea.

Anxietatea la locul de muncă

Mulți dintre noi suntem stresați la locul de muncă, însă dacă această senzație devine copleșitoare și se extinde în afara job-ului, atunci poate fi vorba de anxietate. La baza anxietății pot sta dorința de a fi cât mai performant, relațiile pe care le ai cu colegii, respectiv, superiorii, dar și condițiile de muncă (setarea deadline-urilor, discuțiile cu colegii în pauze sau în cadrul unei ședințe, ținerea unor prezentări etc.).

 

Anxietatea îți poate influența credințele despre propria persoană ceea ce va conduce la anumite comportamente de evitare, cum ar fi să refuzi o promovare pentru că funcția presupune și realizarea unor activități ce cuprind și public speaking sau management. Acestea pot avea un impact asupra productivității, absenteismului și a implicării tale în sarcini.

Anxietatea poate fi ameliorată și chiar vindecată.

Problemele cu anxietatea și chiar tulburările de anxietate pot fi tratate. Schema de intervenție diferă de la caz la caz, dar în general poate fi o combinație dintre următoarele:

  • Psihoterapia – te va ajuta să înțelegi mai bine prin ceea ce treci. Cu ajutorul terapiei poți învăța să-ți controlezi anxietatea și să diminuezi efectele acesteia în viața de zi cu zi. Pentru a reuși să-ți gestionezi mai bine gândurile, trăirile, temerile și pentru a-ți recăpăta viața de dinaintea apariției și acutizării acestor stări, este nevoie sa apelezi la ajutorul unui psihoterapeut.

 

  • Medicația – uneori tratamentul medicamentos este necesar, iar pentru asta este nevoie să consulți un psihiatru. Acesta este singurul care îți poate prescrie medicamente, cele mai comune fiind antidepresivele și anxioliticele. Antidepresivele sunt prescrise în mod regulat pentru a reduce simptomele în timp (poate dura câteva săptămâni pentru a observa schimbări), pe când anxioliticele reduc rapid unele simptome de anxietate pentru o perioadă scurtă de timp. Este important să discuți cu medicul tău despre planul de tratament și să urmezi instrucțiunile cât mai îndeaproape posibil.

 

  • Self care – lucruri mici pe care le poți face în fiecare zi pentru a avea grijă de tine. O alimentație sănătoasă poate contribui la un nivel mai scăzut și o creștere a stării de bine. Tot la acest capitol, este de recomandat un consum mai redus de alcool, cofeină și zahăr. Îți mai poți introduce în program momente de relaxare, în care poți să te plimbi sau să asculți muzică. De asemenea, crearea și menținerea unor relații sănătoase sunt foarte importante. Ieșirile în oraș cu prietenii și timpul petrecut cu cei dragi, te pot ajuta să te concentrezi pe aspectele pozitive ale vieții tale.

Problemele cu anxietatea și chiar tulburările de anxietate pot fi tratate. Schema de intervenție diferă de la caz la caz, dar în general poate fi o combinație dintre următoarele:

  • Psihoterapia – te va ajuta să înțelegi mai bine prin ceea ce treci. Cu ajutorul terapiei poți învăța să-ți controlezi anxietatea și să diminuezi efectele acesteia în viața de zi cu zi. Pentru a reuși să-ți gestionezi mai bine gândurile, trăirile, temerile și pentru a-ți recăpăta viața de dinaintea apariției și acutizării acestor stări, este nevoie sa apelezi la ajutorul unui psihoterapeut.

 

  • Medicația – uneori tratamentul medicamentos este necesar, iar pentru asta este nevoie să consulți un psihiatru. Acesta este singurul care îți poate prescrie medicamente, cele mai comune fiind antidepresivele și anxioliticele. Antidepresivele sunt prescrise în mod regulat pentru a reduce simptomele în timp (poate dura câteva săptămâni pentru a observa schimbări), pe când anxioliticele reduc rapid unele simptome de anxietate pentru o perioadă scurtă de timp. Este important să discuți cu medicul tău despre planul de tratament și să urmezi instrucțiunile cât mai îndeaproape posibil.

 

  • Self care – lucruri mici pe care le poți face în fiecare zi pentru a avea grijă de tine. O alimentație sănătoasă poate contribui la un nivel mai scăzut și o creștere a stării de bine. Tot la acest capitol, este de recomandat un consum mai redus de alcool, cofeină și zahăr. Îți mai poți introduce în program momente de relaxare, în care poți să te plimbi sau să asculți muzică. De asemenea, crearea și menținerea unor relații sănătoase sunt foarte importante. Ieșirile în oraș cu prietenii și timpul petrecut cu cei dragi, te pot ajuta să te concentrezi pe aspectele pozitive ale vieții tale.

Putem fi sprijin pentru un prieten care suferă de anxietate.

Nu este ușor să vezi cum o persoană dragă se confruntă cu anxietate în fiecare zi, dar există lucruri pe care le poți face pentru a ajuta.

  • Cunoașterea semnelor anxietății te poate ajuta să realizezi când cineva iubit are gânduri sau sentimente înfricoșătoare.
  • Nu întări evitarea.

Evitarea situațiilor dificile nu oferă persoanei iubite oportunitatea de a depăși temerile și de a învăța cum să stăpânească anxietatea. În schimb, le face lumea mai mică, deoarece anxietatea lor în continuă creștere le va limita din ce în ce mai mult lucrurile pe care sunt capabili să le facă.

  • Nu forța confruntarea.

Pe de altă parte, nu este bine să forțezi o persoană să facă ceva de care îi este frică. Încercarea de a împinge pe cineva care nu este pregătit, într-o zonă care îi provoacă anxietate, poate deteriora acea relație. A învăța cum să depășești teama profundă este lucru cel mai bine realizat în parteneriat cu un psihoterapeut. Acest lucru te va scăpa de povară și va împuternici persoana iubită, ajutând-o să facă față fricilor pas cu pas, cu îndrumări de la un specialist.