Bolile cronice

Mulți pacienți resimt rostirea diagnosticului "de boală cronică" precum pronunțarea unei sentințe de condamnare la moarte. Drumul lor înainte constă în resemnare și parcă nu mai subscriu mai departe la viață. Unii relatează chiar despre o anumită ușurare, pentru că astfel scapă de orice responsabilitate. Alți pacienți acceptă provocarea după motto-ul: "mai bine mai târziu, decât niciodată". Pentru aceștia, diagnosticul are efectul unei inițieri într-un nou episod al vieții, care trebuie să se desfășoare după alte legi. Ceea ce pentru prima grupă este mai cu seamă sfârșitul pentru aceștia devine începutul. Și nu rareri rezidă aici începutul unei vieți noi, adevărate și cu sens descoperită în confruntarea cu moartea.
Astfel, prognoza medicală are în acest fel mult mai puțină influență asupra speranței de viață decât atitudinea interioară a pacientului. Depinde dacă cei afectați mai așteaptă ceva de la viață, dacă își doresc cu adevărat a se regăsi pe sine, dar mai ales dacă doresc a se reconecta la licărul de viață care pâlpâie cu greu în vântul puternic al celor lumești.

— Psih. Yolanda Crețescu
Psiholog clinician și psihoterapeut adlerian

La DepreHUB asigurăm consilierea și cadrul necesar pentru evaluarea clinică periodică a persoanelor care suferă de tulburări depresive asociate cu bolile cronice, dar și pentru monitorizarea evoluției stării lor emoționale, atât la sediu, cât și online prin intermediul platformei Depreter (partenerul nostru în terapia și monitorizarea online a depresiei).

De asemenea, ca membrii DepreHUB, clienții sunt integrați în programul nostru de suport și prevenție a recidivei, care le permite accesul la diferite activități și servicii menite să restabilească/păstreze echilibrul în toate ariile vieții (consiliere nutrițională, terapii alternative, clase de sport dedicate simptomatologiei depresive, evenimente de socializare și psihoeducație).

Definiție

Bolile cronice sunt boli de lungă durată, adesea incurabile, cu manifestări debilitante care creează un disconfort major și afectează semnificativ viața persoanei. Exemple de boli cronice sunt diabetul, cancerul, hepatita ori SIDA.

Persoanele afectate de boli cronice sunt predispuse la depresie, deoarece simptomelor fiziologice li se asociază adesea trăiri emoționale profund negative, cum ar fi sentimente de neajutorare, furie, revoltă, teamă de moarte, tristețe profundă.

Bolnavul poate fi neliniștit atât în legătură cu boala (managementul simptomelor și evoluția patologiei), cât și în legătură cu efectele acesteia asupra poziției sale în societate și lume-menținerea locului de muncă, păstrarea legăturilor cu prietenii și familia, frustrările legate de renunțările și pierderile de tot felul asociate deteriorării condiției fizice. Boala este percepută ca o nenorocire, o pedeapsă ori un obstacol de neînvins, și, pe fondul slăbiciunii fizice, persoana se simte epuizată afectiv și demotivată.

Simptomatologie

Manifestări ale depresiei la persoane cu boli cronice

o exacerbare a simptomelor fizice (somatizare)
dispoziție negativă persistentă
apatie
lipsă de interes și motivație
descurajare
stimă de sine scăzută
refuzul tratamentului
ideație suicidală

Bolnavul simte ca nu are suficient control asupra propriei vieți și nu se mai poate bucura de prezent, devenind în același timp incapabil să-și imagineze viitorul într-un mod pozitiv. Pacientul poate manifesta comportamente de evitare a relațiilor sociale și poate arăta indiferență fată de toate activitățile care înainte îi aduceau bucurie.

Persoanele care suferă de boli cronice pot de asemenea exprima compulsii și convingeri iraționale legate de evoluția bolii (de ex: refuzul de a lua medicamente ori supradozaj, suprasolicitarea medicului, apelul la remedii neverificate științific). Unii pacienți pot, de asemenea, deveni dependenți de alcool sau droguri, în încercarea de a „șterge” din minte prezenta bolii.

Cauze și factori favorizanți

Nu toți bolnavii cronici dezvoltă tulburare depresivă ori tulburări de anxietate, însă riscul apariției suferinței psihologice este foarte mare la momentul aflării diagnosticului (șocul inițial), mai ales dacă boala survine „din senin” și persoana are puține cunoștințe medicale.

Există risc crescut și în perioadele de spitalizare, ca și imediat după externare, momente în care persoana este epuizată fizic și suprasolicitată afectiv.

Depresia poate surveni și în cazul în care se anunță un prognostic nefavorabil (stadiu terminal, complicații ale bolii, dizabilitate fizică permanentă). Acestea sunt momentele în care pacientul poate considera că viața sa nu mai are sens și că nu îl mai așteaptă nimic bun, moment în care creste riscul suicidal.

În mod particular, vulnerabili sunt bolnavii cronici izolați social, care nu se pot baza pe sprijinul apropiaților, ca și vârstnicii și persoanele care întâmpină dificultăți financiare majore ori se confruntă cu situații de marginalizare (de ex: persoanele seropozitive). Persoanele de vârstă înaintată, adolescenții și copiii pot fi mai puternic afectați de experiența unei boli cronice, la fel și pacienții cu istoric psihiatric ori trăiri traumatice recente.

Intervenție/suport DepreHUB

Persoanele care suferă de boli cronice pot intra în comunitatea depreHUB pentru a fi înscrise în sistemul nostru de consiliere și intervenție. Odată intrate în programul nostru, acestea vor parcurge următorii pași:

Evaluarea simptomatologiei și realizarea diagnosticului diferențial

În această etapă, pacientul va fi preluat de către unul dintre psihologii noștri clinicieni care îi va asigura îndrumarea și supervizarea pe tot parcursul perioadei de evaluare și de tratament.

De ce psiholog clinician?

Persoanele care suferă de boli cronice pot experimenta stări depresive ca efect secundar al medicației ori ca și simptom al afecțiunii somatice. Din acest motiv, este important un diagnostic diferențial care să poată deosebi între depresia propriu-zisă și stările tranzitorii asociate disfuncțiilor fizice (de ex. insomnii ori stări de apatie cauzate de medicație).

Alte tulburări care se pot asocia unei boli cronice sunt: tulburarea de anxietate, tulburarea obsesiv-compulsivă, fobiile și chiar iluziile și halucinațiile.

În urma evaluării și diagnosticării, specialistul va stabili traseul pe care pacientul îl are de urmat.

Consilierea psihoterapeutică va consta în oferirea de suport pentru managementul eficient al bolii și construirea unui plan de viață individual prin care pacientul să poată compensa neajunsurile cauzate de problemele de sănătate.

Psihoterapeutul va colabora cu psihologul clinician și cu medicul curent, pentru a stabili dacă și în ce măsura medicația pacientului poate fi ameliorată în vederea sprijinirii refacerii sale psihice.

Un caz aparte îl reprezintă bolnavii în fază terminală care pot beneficia de psihoterapie specifică managementului anxietății și temerilor.

Rudele persoanelor cu boli cronice care oferă servicii de îngrijire pot, de asemenea, beneficia de consiliere în vederea evitării instalării sindromului de burn-out (epuizarea fizică și psihică care intervine atunci când o persoană se dedică exclusiv îngrijirii bolnavului).

Stabilirea schemei de tratament

Prevenția recidivei

Progresele din medicină fac adesea posibilă o viață normală și împlinită chiar și atunci când este prezent un diagnostic de boală cronică. Este cazul multor pacienți care rămân activi, optimiști și plini de energie.

În vederea evitării stărilor depresive se recomandă ca pacientul să se concentreze pe obiectivele sale personale, evitând ancorarea în preocupările legate de boală. Astfel se recomandă găsirea unor motivații profesionale, identificarea unor hobby-uri, participarea la grupuri de suport, lărgirea cercului social și investirea în relații pozitive.

De asemenea, este necesară menținerea unui regim de viață echilibrat, cu odihnă suficientă, mișcare, alimentație sănătoasă, somn adecvat și evitarea exceselor de orice fel.

Mulți pacienți cronici învață să-și cunoască organismul și să prevină ori să minimalizeze efectele crizelor, reușind astfel să rămână prezenți, implicați în propria viață și mulțumiți de ceea ce realizează zi-de-zi.