Burnout

Locul de muncă este o sursă de stres constantă. Este picătura pe care o primesc în fiecare zi. Și atunci de la starea de eustres (plăcerea cu care veneam la job să-mi fac treaba), până la situația de echilibru, apoi situația de distres (stresul negativ pe care cred că pot să îl gestionez), cea de burnout și mai apoi de depresie sunt doar niște etape care țin de timp.
Dacă eu mă expun neîncetat acelorași stimuli și epuizării, voi trece la depresie, numai că nu îmi dau seama. Practic, paralizându-mi toate ariile vieții (nu mai am timp de prieteni, familie, sport etc.), suprainvestesc aria profesională și construiesc un triunghi dramatic în care am un abuzator (locul de muncă), o victimă (eu) și salvatorul (depresia). Așadar, depresia apare cel mai adesea ca o soluție care vine să regleze tot acest mecanism. Depresia este răspunsul cel mai bun pe care organismul îl produce la o situație amenințătoare. Depresia ne este utiliă pentru că reușește să ne „scoată din priză” – dacă la nivel conștient nu ieșim din priză, organismul se autoreglează și poate determina aparitia sindromului de burnout și chiar a depresiei.

— Psih. Yolanda Crețescu
Psiholog clinician și psihoterapeut adlerian

La DepreHUB asigurăm consilierea și cadrul necesar pentru evaluarea clinică periodică a persoanelor care se confruntă cu sindromul de burnout sau cu depresie, dar și pentru monitorizarea evoluției stării lor emoționale, atât la sediu, cât și online prin intermediul platformei Depreter (partenerul nostru în terapia și monitorizarea online a depresiei).

De asemenea, ca membri DepreHUB, pacienții sunt integrați în programul nostru de suport și prevenție a recidivei, care le permite accesul la diferite activități și servicii menite să restabilească/păstreze echilibrul în toate ariile vieții (consiliere nutrițională, terapii alternative, clase de sport dedicate simptomatologiei depresive, evenimente de socializare și psihoeducație).

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât și emoțională, apărută în urma unei perioade prelungite de stres. De cele mai multe ori, acest fenomen apare fără să ne dăm seama, ne ia prin surprindere și ne seacă de energie, lăsându-ne epuizați și demoralizați. Dorința oamenilor de a face performanță la locul de muncă, precum și așteptările lor în ceea ce privește avansarea în carieră pot duce la un stres continuu finalizat cu apariția acestui sindrom, care, netratat în timp util, poate genera depresia.

Sindromul burnout se manifestă în mai multe etape și implică o varietate de simptome

  • Epuizarea (sentimentul de epuizare fizică, mentală, emoțională constantă, lipsa de energie indiferent de cât de mult dormi sau te odihnești);
  • Lipsa de motivație (dispare entuziasmul față de lucrurile care alteori îți făceau plăcere, dispare motivația la locul de muncă, îți este din ce în ce mai greu să te dai jos din pat dimineața și să mergi la serviciu);
  • Frustrare, cinism și emoții negative (te simți inutil la locul de muncă sau simți că ceea ce faci nu are o contribuție reală);
  • Probleme cognitive (scade capacitatea de concentrare și memorare);
  • Scăderea productivității la serviciu (productivitatea scade și ești mai predispus să faci greșeli sau să îți scape lucruri din vedere);
  • Probleme interpersonale acasă și la serviciu (începi să te închizi în tine și comunicarea devine tot mai dificilă);
  • Lipsa grijei față de propria persoană (cauți alinarea în obiceiuri nesănătoase: bei mai mult, fumezi, ești sedentar, mănânci mai mult junk food sau mănânci foarte rar, dormi mai puțin sau, din contră, dormi prea mult);
  • Imposibilitatea de a te detașa de job (chiar și în timpul tău liber, îți verifici e-mailul, iar mintea ta este constant preocupată să găsească soluții la problemele de la serviciu);
  • Nemulțumire (te simți nefericit în legătură cu viata ta personală, cu cea profesională, ți se pare că totul merge pe dos, nu știi cum să îmbunătățești lucrurile și nici nu ai energie să o faci);
  • Probleme de sănătate (pe fondul epuizării emoționale crește riscul apariției depresiei, dar și a problemelor la aparatul digestiv, problemele cu inima sau tensiunea arterială, obezitate).

Nu există doar o cauză care generează apariția sindromului de burnout, de obicei la baza acestuia se află un cumul de cauze externe și interne.

Printre cauzele externe se enumeră volumul mare de muncă, suprasolicitarea, prelungirea programului de lucru, mediul de lucru, lipsa suportului familiar și social, externalizarea unor servicii pentru minimalizarea costurilor, conflicte între colegi etc.

Cauzele interne constau în dorința obsesivă de perfecțiune, rezistență scăzută la stres, relaxare și odihnă insuficiente, lipsa încrederii în sine etc.

În general, cei predispuși la a dezvolta acest sindrom sunt cei care au dorința exagerată de performanță, incapacitatea de refuza, stima de sine scăzută, dorința de a se afirma și de a fi remarcați. Un risc ridicat fiind observat la femeile de vârstă mijlocie.

Persoanale care ajung în comunitatea DepreHUB, deoarece se confruntă cu sindromul de burnout sau cu o depresie deja instalată pe fundalul epuizarii emoționale, vor fi înscrise în sistemul nostru de consiliere și intervenție și vor parcuge următorii pași:

Evaluarea simptomatologiei și realizarea diagnosticului diferențial

În această etapă, pacientul va fi preluat de către unul dintre psihologii noștri clinicieni care îi va asigura îndrumarea și supervizarea pe tot parcursul perioadei de evaluare și de tratament.

 

De ce psiholog clinician?

 

Pentru că psihologul clinician este în măsură să realizeze un diagnostic diferențial* și să stabilească dacă pacientul se confruntă cu burnout sau depresie.

Deoarece simptomele sunt similare, unele persoane pot fi diagnosticate ca având sindrom burnout, chiar dacă în realitate suferă de depresie. Un diagnostic greșit poate avea repercursiuni grave: burnout-ul se poate transforma ușor în depresie, depresia se poate croniciza si poate duce chiar și la suicid. De aceea, în această primă fază, diagnosticarea corectă este esențială pentru evoluția și recuperarea pacientului.

*Diagnosticul diferențial se va realiza prin analizarea indicelui global al funcționalității pe cele cinci axe: tulburări clinice, tulburări de personalitate, condiții medicale generale, probleme psihosociale și de mediu, scala evaluării globale a funcționării. Cu cât indicele de disfuncționalitate este mai mare, cu atât mai mult pacientul se apropie de depresie.

În urma evaluării și diagnosticării, specialistul va stabili traseul pe care pacientul îl are de urmat. Dacă evaluarea indică prezența sindromului de burnour, psihologul clinician va include pacientul în programul de recuperare DepreHUB care, pe lângă ședințele de psihoterapie, poate cuprinde și consiliere nutrițională, terapii alternative adjuvante și clase de sport dedícate, pentru echilibrarea și pe alte arii ale vieții.

Dacă psihologul clinician constată prezența unei depresii, în programul de recuperare va fi inclus și tratamentul medicamentos recomandat si supervizat de către un psihiatru.

Pe tot parcursul programului de recuperare și tratament, pacientul va fi supravegheat de către psihologul clinician, care va lucra în strânsă legătură cu psihoterapeutul, nutriționistul, consilierul sportiv, specialiștii în terapii alternative și psihiatrul.

Stabilirea schemei de tratament

Pentru prevenția recidivei este necesară restabilirea echilibrului dintre cerințele și resursele locului de muncă, precum și implementarea tehnicilor de organizare și de comunicare eficientă.

Persoanele care s-au confruntat cu acest sindrom pot evita recidiva prin adoptarea unor schimbări în ceea ce privește stilul de viață:

Schimbări în stilul de viață

  • Un management mai bun al programului zilnic (respectarea unui program de lucru și odihnă, prioritizarea sarcinilor, limitarea activităților mai puțin importante, dar consumatoare de timp, organizarea activităților încă de la începutul zilei);
  • Exercițiile fizice (integrarea sportului în programul săptămânal conduce la îmbunătățirea stării de bine, prin eliminarea de endorfine și serotonină, la creșterea puterii de concetrare; exercițiul fizic este responsabil de scăderea cortizolului – numit și hormonul stresului);
  • Pauzele (creierul uman nu se poate concetra continuu pe o perioadă de 8 ore; pauzele de 15 minute luate la intervale de 50 de minute sunt cele mai productive);
  • Alegerea locului de muncă (optarea pentru job-uri care să se muleze pe abilitățile și competențele personale; în acest caz cursurile de dezvoltare personală și de reorientare vocațională reprezintă niște investiții foarte bune pentru sănatate pe termen lung).