Depresia

Atunci când ai depresie, ai putea să te simți atât de deprimat încât să nu poți să te ridici din pat dimineața pentru a te duce la facultate sau la serviciu sau să nu îți mai dorești nici măcar să guști din mâncarea ta preferată ori, din contră, să mănânci mai mult decât îți este necesar pentru a simți senzația de sațietate. Mai mult, probabil te gândești că ești o persoană fără valoare, chiar și pentru cei apropiați și nici patul nu mai este suficient de confortabil încât să ai un somn liniștitor.

Depresia este mai mult decât o simplă stare de tristețe, având grade diferite de intensitate și durată, respectiv, un impact asupra modului în care gândești, te simți sau te comporți și asupra stilul tău de viață care suferă schimbări. Așadar, printre simptomele depresiei se numără:

• ai o starea emoțională negativă: anxietate, iritabilitate, furie, devalorizarea propriei persoane, în unele cazuri, ideații suicidare;
• ai anumite dureri pe care le-ai putea simți la nivelul corpului, cum ar fi cele de cap sau de stomac;
• ai dificultăți în menținerea atenției, în reținerea, respectiv, reamintirea informațiilor, și luarea unor decizii în anumite situații;
• modificări substanțiale ale apetitului: creșterea sau scăderea poftei de mâncare în măsura în care au un impact asupra masei corporale;
• modificări substanțiale în ciclurile de somn: adormi greu sau ai perioade de somn prelungite;
• nu ai suficientă energie; ai o stare de oboseală crescută și/sau letargie.

Depresia nu este o rușine, iar dacă suferi de depresie nu este vina ta, așa cum nu ești vinovat că ai pneumonie sau diabet. Depresia nu alege, iar tu nu reprezinți o povară pentru apropiații care, probabil, ,,au trecut prin lucruri mai rele”. Oricine poate face depresie, indiferent de rasă, statut social sau vârstă.

Factorii de risc pentru depresie sunt:

• Experiențele traumatice: în special cele care survin în perioada copilăriei (abuzuri fizice și de tip psihologic, moartea unei persoane dragi) reprezintă principalii factori de risc care contribuie la apariția depresiei și favorizează dezvoltarea personală deficitară în viața adultă;
• Genul: femeile sunt mai predispuse în a avea depresie mai intensă și mai de durată;
• Moștenirea genetică: dacă unul dintre părinți are o predispoziție către a fi deprimat o perioadă prelungită, atunci este mai probabil pentru tine să ai un episod depresiv la un moment dat;
• Dezechilibrul hormonal: un nivel mai scăzut al dopaminei, al hormonului fericirii, conduce la o probabilitate mai mare de a avea stări afective negative persistente;
• Alimentația: consumul carbohidraților în cantitate crescută și deficitul vitaminelor B9, B12, D sau al acizilor grași omega 3;
• Anotimpul: scurtarea zilelor și temperaturile mai scăzute ale toamnei sau ale iernii cresc probabilitatea trecerii printr-o perioadă mai dificilă din puncte de vedere emoțional.

Atunci când suferi de depresie, întâmpini dificultăți în menținerea relațiilor, deoarece îți poate fi mai puțin facil să gestionezi anumite conflicte într-o manieră adaptativă, inclusiv, să te distanțezi de prieteni, partener sau familie.

Provocările din perioada de studenție pot fi incitante pentru unii, în timp ce pentru alții pot fi dificil de gestionat, având o rezistență mai mare la schimbare. Astfel că, din postura de student,  te-ai putea confrunta cu depresia din cauza presiunii succesului profesional, simptomatologia putând fi accentuată și de despărțirea de partener, teama de a dezamăgi părinții și compararea propriei performanțe cu cea a colegilor într-o manieră de tip ruminație sau alte evenimente dificile, cum ar fi decesul unei rude apropiate.

La fel ca la facultate, și la job te poți simți copleșit de volumul de muncă și de dificultatea sarcinilor, cu atât mai mult dacă ai deja simptome de depresie. Există probabilitatea ca, astfel, să fii mai puțin productiv și mai critic față sine, având tendința să te retragi din sarcini și din interacțiunea cu colegii sau superiorii.

Intervenția în cazul depresiei este personalizată în funcție de pacient, adesea fiind o combinație între psihoterapie, implicarea în activități și/sau tratament medicamentos, prescris de un psihiatru atunci nivelul de depresie este ridicat.

• Psihoterapia – mâna de ajutor oferită în traversarea perioadei gri. Psihoterapia poate fi un instrument bun pentru a te ajuta să înțelegi cauzele depresiei și să identifici modalități prin care poți face față situației în care te afli, respectiv, gânduri și emoții, pentru a putea funcționa psihic și fizic la un nivel optim.

• Medicația – adjuvant al psihoterapiei. Pentru crearea mai ușoară a conexiunilor în cadrul procesului psihoterapeutic, dar și pentru realizarea activităților în afara cabinetului și diminuarea stărilor negative, în cazurile în care depresia este mai severă, este necesară prescrierea medicamentelor de către un medic psihiatru.

• Self-care – lucruri pe care ai putea să le faci în fiecare zi pentru a te simți mai bine:

1. Practică regulat un sport sau fă exerciții fizice! Astfel creierul tău va elibera hormonii responsabili de diminuarea stresului, respectiv, creșterea stării de bine. Dacă nu ești foarte pasionat de vreun sport anume și nici nu îți place mișcarea, poți opta pentru scurte plimbări sau sesiuni de alergare ușoare, 30 minute pe zi.

2. Creează și menține conexiuni interpersonale! Activitățile cu membrii familiei, precum servitul cinei împreună, sau cele cu prietenii, chiar și formarea unor legături noi cu alte persoane, ajută la diminuarea și prevenirea instalării simptomelor de afectivitate negativă. La fel de importante sunt și impunerea unor limite în relațiile cu ceilalți și eliminarea din program a unor activități care generează un nivel ridicat de stres.

3. Adoptă un program regulat de somn în care să nu existe surse de lumină puternice sau zgomot, și menține o alimentație echilibrată!

Diagnosticarea nu este responsabilitatea ta! Dacă te îngrijorezi cu privire la durata și severitatea simptomelor, consultă un specialist!

Este dificil să vezi cum cineva apropiat se confruntă cu depresie, însă există modalități prin care ai putea să-i fii de ajutor acelei persoane:

• Cunoașterea semnalmentelor depresiei te poate ajuta să identifici dacă cineva drag se confruntă cu stare emoțională negativă puternică și/sau gânduri suicidare.

• Fii suportiv. În cazul în care are gânduri suicidare, nu îi aduce în atenție cât de mult rău le-ar putea face celor apropiați sau cât de multe experiențe mai are în față. Încearcă să îi înțelegi emoțiile și gândurile, îndeamnă-l să-ți povestească prin ce trece, asigură-l de sprijinul tău și întreabă-l cu ce i-ai putea fi de ajutor. De asemenea, dacă locuiți împreună, poți înlătura obiectele ascuțite sau substanțele periculoase.

• Încurajează-l să caute ajutor. Opinia unui specialist este deosebit de importantă. Încurajează-l să ia legătura cu un medic, psiholog sau psihoterapeut, pentru ca situația să fie gestionată cât mai eficient.