Tulburarea emoțională post-partum

Depresia post-partum este la fel de reală ca orice alt tip de depresie și trebuie abordată cu seriozitate. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt importante din mai multe motive: impactul negativ asupra dezvoltării cognitive și emoționale a copilului, riscul de suicid și suferința pe care o determină la nivelul întregii familii.
După naștere, mama se confruntă cu o serie de schimbări bruște de dispoziție, precum lipsa de energie, incapacitatea de a se odihni, îngrijorarea excesivă, nevoia de a plânge, lipsa încrederii, tristețea, interesul scăzut față de copil, lipsa apetitului, anxietatea, schimbări care pot varia ca intensitate și durată.
În abandonul ei pentru copil, în lipsa unei atenții sporite a celor din jur și chiar în lipsa unei psihoeducații utile, mama ajunge în cabinetul de psihoterapie în momentul critic. Acela este momentul când, de cele mai multe ori, apar si conflictele în familie pe fondul neînțelegerii ei de către cei din jur pentru că da, aducerea pe lumea a unui copil este cel mai frumos lucru care i se poate întâmpla unei femei și atunci ce loc își mai găsesc sentimentele de tristețe sau furie în această ecuație?!
Ei bine, asta nu înseamnă că acea persoană este o mama rea sau că a făcut ceva nepotrivit care să o fi adus în acea situație. Acest lucru înseamnă doar că, în primul rând, la nivel hormonal au avut loc niște modificări în timpul sarcinii, dar și după naștere, care au determinat anumite reacții chimice la nivelul creierului, reacții ce joacă un rol important în apariția acestor simptome sau a depresiei. În al doilea rând, înseamnă că mama are nevoie de o pauză în care să își regăsească echilibrul interior, să se obișnuiască cu noul statut și noile responsabilități, sau de ajutorul unui specialist.

— Psih. Yolanda Crețescu
Psiholog clinician și psihoterapeut adlerian

La DepreHUB asigurăm consilierea și cadrul necesar pentru evaluarea clinică periodică a mamelor care se confruntă cu fenomenul baby blues sau cu depresie, dar și pentru monitorizarea evoluției stării lor emoționale, atât la sediu, cât și online prin intermediul platformei Depreter (partenerul nostru în terapia și monitorizarea online a depresiei).

De asemenea, ca membri DepreHUB, mămicile sunt integrate în programul nostru de suport și prevenție a recidivei, care le permite accesul la diferite activități și servicii menite să restabilească/păstreze echilibrul în toate ariile vieții (consiliere nutrițională, terapii alternative, clase de sport dedicate simptomatologiei depresive, evenimente de socializare și psihoeducație).

Deși aducerea unui copil pe lume este una dintre cele mai frumoase experiențe  din viața unei femei, există și situații în care acest eveniment poate determina apariția unor tulburări emoționale, precum fenomenul cunoscut drept „baby-blues” și depresia post-partum.

“Baby blues” este cea mai ușoară formă de depresie postnatală, însă ea apare foarte frecvent, afectând mai mult de 50% dintre femeile care nasc pentru prima oară. Se manifestă în primele zile, cu stări de tristețe, cu plâns aparent fără motiv și schimbări bruște de dispoziție, însă dispare relativ rapid, în maximum 3 săptămâni.

Presiunea socio-culturală care îi impune tinerei mame să-și interzică exprimarea gândurilor negative, face ca aceasta să acuze de obicei alte simptome, cum ar fi oboseală sau cefalee. În majoritatea cazurilor, simptomele sunt de scurtă durată, prelungindu-se rareori mai mult de două săptămâni și intensitatea maximă fiind atinsă în preajma celei de-a cincea zi.

Reprezentările sociale legate de maternitate sunt obligatoriu pozitive. Ideea că tânăra mamă ar putea fi deprimată pare de neconceput. În realitate însă, maternitatea provoacă deseori ambivalență: pe de o parte, ea este asociată unei mari bucurii, pe de altă parte, unei și mai mari responsabilități. De multe ori, nașterea este trăită ca o separare dramatică. Copilul se desprinde din pântece, iar senzația de bine și de plenitudine anterioară nașterii nu mai poate exista. Vorbim atunci despre un “doliu al sarcinii”. De asemenea, fenomenul “Baby blues” este pus în relație cu o feminitate sau maternitate pe care femeia nu și-a asumat-o pe deplin sau cu reactivarea unor vechi angoase sau conflicte nerezolvate din prima copilărie. Femeia se întreabă cu neliniște ce mamă va fi.

Unele mame vor experimenta o formă mai severă și cu durată mai lungă de depresie, cunoscută ca depresia post-partum.

 

Depresia post-partum poate să apară după aducerea pe lume a oricărui copil, nu numai la prima naștere. Primele manifestări ale acestui tip de depresie apar în a treia săptămână post-partum și se intensifică în săptămânile 7 sau 8.

Spre deosebire de baby blues, simptomele în depresia post-partum sunt mai intense și durează mai mult, putând să interfereze cu abilitatea mamei de a se ocupa de copil sau de a face alte activități zilnice: lipsa poftei de mâncare, insomnie, iritabilitate sau furie, oboseală extremă, scăderea dorinței de a face sex, absența plăcerii, sentimente de vinovăție, rușine sau lipsă de valoare, modificări severe de dispoziție, dificultate de a se atașa  de copil, gânduri că își va răni copilul.

Semnele depresiei materne post-partum sunt deseori mascate de modificările psihologice și fiziologice de după naștere. Tânăra mamă nu cunoaște nici ea perioada post-partum și îi atribuie autentice semne depresive, crezându-le firești. Îi va fi greu să-și dea seama că suferă o depresie. Și daca ar face-o, ar risca să fie “condamnată” de rude și anturaj. Tocmai din această cauză, majoritatea femeilor cu depresii post-partum nu cer ajutor și nu primesc un tratament adecvat.

Factori ce pot creste riscul declanșării unei depresii post-partum

  • Antecedentele sau prezența de tulburări emoționale, nevroză cu atacuri de panică, nevroză obsesiv-compulsai sau depresie – la persoana în cauză sau o rudă apropiată
  • Experiența traumatizantă legată de sarcină sau naștere
  • Evenimente stresante majore recente, precum avort, deces în familie, mutare, schimbarea sau pierderea slujbei, căsătorie, despărțire sau divorț
  • Lipsa de susținere din partea soțului ori partenerului sau absența unui partener
  • Lipsa de susținere din partea familiei sau prietenilor
  • Antecedente de abuz fizic, emoțional sau sexual
  • Sarcină neplanificată și nedorită
  • Nivel scăzut al respectului de sine
  • Relație mamă-fiică de slabă calitate sau absentă
  • Presiuni financiare
  • Așteptări foarte ridicate de la propria persoană, cu nevoia de a fi ”perfectă” și de ”a avea controlul”
  • Un sugar cu foarte multe nevoi sau cu o afecțiune medicală cronică
  • Privare excesivă de somn
  • Boli tiroidiene
  • Antecedente de abuz de droguri sau prezența unor tulburări de comportament alimentar

Odată ajunsă în comunitatea DepreHUB, mama va fi înscrisă în sistemul nostru de consiliere și intervenție și va parcurge următorii pași:

Evaluarea simptomatologiei și diagnosticarea

În această etapă, pacientul va fi preluat de către unul dintre psihologii noștri clinicieni care îi va asigura îndrumarea și supervizarea pe tot parcursul perioadei de evaluare și de tratament.

În urma evaluării și diagnosticării, specialistul va stabili traseul pe care mămica va trebui să-l urmeze. Dacă evaluarea indică prezența fenomenului baby blues, psihologul clinician va include mămica în programul de consiliere și terapie suportivă DepreHUB, care pe lângă ședințele de psihoterapie poate cuprinde și consiliere nutrițională sau clase dedicate de mișcare.

Consilierea psihoterapeutică va consta în oferirea de sprijin emoțional, atât pentru mamă, cât și pentru partenerul de viață, ajutând la rezolvarea problemelor apărute. Aceasta se va axa pe controlarea simptomelor de anxietate, de neîncredere, de vinovăție sau neputință prin tehnici cognitive (ameliorarea gândurilor automate) și comportamentale (exerciții  de relaxare, de respirație).

Dacă psihologul clinician constată prezența unei depresii, în programul de recuperare va fi inclus și tratamentul medicamentos recomandat și supervizat de către un psihiatru.

Antidepresivele din clasa inhibatorilor selectivi de recaptare a serotoninei s-au dovedit a fi eficiente în cazul depresiei post-partum, având efecte secunde minime. Tratamentul cu antidepresive este de obicei recomandat pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, vizând în primă fază recuperarea din depresie și în a doua fază, prevenirea recăderilor. În cazul mămicilor care s-au mai confruntat în trecut cu trei sau chiar mai multe episoade depresive, tratamentul medicamentos se va recomanda pe un termen mai lung.

Pe tot parcursul programului de recuperare și tratament, mămica va fi supravegheată de către psihologul clinician, care va lucra în strânsă legătură cu psihiatrul.

Stabilirea schemei de tratament

Desigur că și depresia post-partum poate recidiva în măsura în care mămica nu își finalizează tratamentul și nu respectă indicațiile specialistului.

Mămica membră DepreHUB va fi însă deja integrată în programul nostru de intervenție, care îi va pune la dispoziție toate mijloacele de tratare, dar și prevenție a recidivei (workshop-uri și materiale de psihoeducație, consiliere nutrițională, clase dedicate de mișcare, analize neurotransmițători, consiliere psihiatrică, evaluări online) și va fi supervizată/evaluată constant de către psihologul său clinician.

Abordarea pacientului DepreHUB la 360 de grade (în toate ariile vieții) și respectarea schemei de tratament vor scădea considerabil riscul de recidivă, mămica recăpătându-și echilibrul și gradul de funcționalitate necesare pentru reluarea sarcinilor zilnice.